Rețele sociale

ECONOMIE

Noul model al formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1246 din 17 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinului ANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”.

Prin noul act normativ s-a stabilit un nou model al formularului 101.

De asemenea, au fost operate modificări în instrucțiunile de completare a formularului 101 (Anexa 3). Astfel, la capitolul II „Completarea declarației“, la punctul 3 „Secțiunea B «Date privind impozitul pe profit»“, după instrucțiunile de la rândul 33, instrucțiunile de completare a formularului se modifică și vor avea următorul cuprins:

Rândul 34 – se înscriu sumele asimilate cheltuielilor nedeductibile în conformitate cu prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Rândul 37 – se completează cu sumele reprezentând pierderile înregistrate în perioada curentă, de reportat pentru perioada următoare, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 38 – se completează de persoana juridică cedentă cu valoarea pierderii fiscale înregistrate în perioada curentă, transferată persoanei juridice beneficiare, și care nu se recuperează de persoana juridică cedentă, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 39 – se completează de persoana juridică beneficiară cu valoarea pierderilor fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul curent cuprinsă între 1 ianuarie și data la care operațiunea respectivă produce efecte și transferată de persoana juridică cedentă persoanei juridice beneficiare, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 40 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activitățile din România, cât și din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.

Acest rând se completează în cazul operațiunilor de reorganizare și cu următoarele valori:

– persoana juridică beneficiară înscrie și valoarea pierderilor fiscale nerecuperate din anii precedenți de contribuabilul cedent și transmise de acesta, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– persoana juridică cedentă înscrie partea din pierderea fiscală de recuperat din anii precedenți pe care continuă să o recupereze, recalculată proporțional cu activele menținute, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 42.1 – se înscrie suma rezultată din aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil care se impune cu această cotă.

Rândul 42.2 – se completează cu suma reprezentând impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, în condițiile reglementate de art. 18 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.1 – impozitul plătit unui stat străin este dedus dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin și dacă persoana juridică română prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

Rândul se completează cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori, pe fiecare stat din care se obțin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reținere la sursă, venituri impuse atât în România, cât și în statul străin, respectiv:

1. suma impozitelor plătite direct sau indirect prin reținere la sursă și virate de o altă persoană către acel stat străin, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atestă plata acestora;

2. suma egală cu impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, la:

– profiturile impozabile obținute de sediile permanente din acel stat străin, profituri calculate în conformitate cu prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– celelalte venituri obținute în acel stat străin.

Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori dintr-un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie indirect prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (4) și (5) din același act normativ.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42.

Rândul 43.2 – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.1.

Rândul 43.2.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.2.2 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile art. 22^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.3 – se înscriu sumele reprezentând scutiri și reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislației în vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizarea și/sau mecenatul și bursele private, efectuate potrivit legii. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42 din care se scade suma înscrisă la rd. 43.1 și suma înscrisă la rd. 43.2.

Rândul 43.3.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 44. – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma rezultată din aplicarea procentului de 20% la diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.

Rândul 44.1 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din anul curent.

Rândul 44.2 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, reportate din perioada precedentă, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 45 – se înscrie suma reprezentând reducerea de 5% a impozitului pe profit, calculată conform OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43 și suma înscrisă la rd. 44.

Rândul 46 – se înscrie suma reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44 și suma înscrisă la rd. 45.

Rândul 47 – se înscriu sumele care, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit, cum ar fi cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i^1) și lit. i^2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44, suma înscrisă la rd. 45 și suma înscrisă la rd. 46.

Rândul 49 – se înscrie suma reprezentând bonificația aplicată conform OUG nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, declarată trimestrial prin formularul 100, la rândul «Bonificație». În cazul în care bonificația depășește valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, determinat potrivit art. 1 alin. (7) din aceeași ordonanță de urgență, suma aferentă bonificației care se ia în calcul este la nivelul valorii impozitului respectiv. Bonificația care se înscrie în acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 48.

Rândul 51 – se înscrie suma reprezentând diferența de impozit pe profit stabilită de organele de inspecție fiscală pentru anul fiscal de raportare și care se regăsește în indicatorii din formular.

Rândul 52 – se înscriu, pentru anul de raportare, după caz, sumele reprezentând impozit pe profit sau plăți anticipate în contul impozitului pe profit, declarate trimestrial prin formularul 100, la rândul «Suma de plată». În cazul persoanelor juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, respectiv rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România, potrivit art. 225 sau 227, după caz, din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se înscrie impozitul reținut la sursă de către plătitorul de venit, care constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit.

Rândul 54 – se completează numai de către contribuabilii cu an fiscal modificat care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, precum și de cei cu an fiscal modificat care intră sub incidența prevederilor art. 41 alin. (10) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Suma care se înscrie la acest rând se determină prin aplicarea procentului aferent bonificației prevăzute de OUG nr. 33/2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, asupra diferenței de impozit pe profit datorată determinată la definitivarea impozitului pe profit anual (rd. 53), conform art. II alin. (8) din OUG nr. 153/2020.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 4072/2020 se aplică începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending