Rețele sociale

ECONOMIE

Statul român a împrumutat 11,6 miliarde de euro de pe piața externă, în 2020

Statul român a împrumutat în total suma record de 11,6 mld. euro de pe extern în 2020, dublu faţă de program. Iar împrumuturile statului de la băncile de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 2,3 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat suma record de 11,6 mld. euro, echivalent, de pe pieţele externe în 2020, respectiv 8,8 mld. euro şi 3,3 mld. dolari, aproape dublu faţă de nivelul programat la începutul anului, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci aproape 2,3 mld. euro, potrivit celor de la Ziarul Financiar.

Cel mai recent, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 24 noiembrie prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2,5 mld. euro, atât cât a programat, la a patra ieşire pe pieţele externe din 2020, din care 1,5 mld. euro pe maturitatea de 20 de ani şi 1 mld. euro pe maturitatea de 9 ani.

Randamentul de 1,468% aferent tranșei de 9 ani este cel mai scăzut randament oferit vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro, iar rata de dobândă a fost de 1,375% pe an. Pentru tranșa de 1,5 mld. euro pe 20 ani, randamentul a fost de 2,650%, iar rata de dobândă de 2,625% pe an.

La începutul lui 2020, când nu se anticipau efectele pandemiei de coronavirus (COVID-19), Ministerul Finanţelor anunţa că vrea să împrumute prin euroobligaţiuni circa 6 mld. euro în acest an. România este dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent. Nivelul deficitului bugetar pentru acest an ar urma să depăşească 9% din PIB.

La prima emisiune de eurobonduri din 2020, realizată chiar în ianuarie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 mld. euro. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2% pe an şi 1,6 mld. euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândă de 3,375% pe an. Investitorii din Marea Britanie, SUA şi Germania/Austria au fost în top cu cele mai mari achiziţii de titluri româneşti.

În luna mai 2020, Trezoreria Statului a împrumutat de pe pieţele externe mai mult, respectiv 3,3 mld. euro. Şi de această dată emisiunea a fost realizată tot în două tranşe, din care 1,3 mld. euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 mld. euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

În luna iulie, statul a decis să se împrumute şi în dolari pe pieţele externe, luând 3,3 mld. dolari. Aceasta a fost prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în dolari realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, respectiv pe 10 ani în sumă de 1,3 mld. dolari şi pe 30 ani în sumă de 2 mld. dolari, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în euro. Totodată, a fost prima tranzacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 2020 aproape 2,3 mld. euro.

La finalul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci suma record de aproape 1,65 mld. euro, cea mai mare valoare la o singură emisiune de titluri în euro pe intern, care depăşeşte şi valoarea cumulată a tuturor împrumuturilor în euro de pe piaţa internă din întregul an 2019, de 1,59 mld. euro. Suma împrumutată de stat este mai mult decât dublă faţă de valoarea programată pentru această emisiune, de 700 mil. euro. Titlurile în euro sunt scadente în 2022.

Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,39% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 0,45%. La finalul lunii august, statul împrumutase de la bănci 495,1 mil. euro, după ce la începutul lunii martie a mai împrumutat 150 mil. euro. Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.

Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

Din august 2009 şi până acum costul la care Trezoreria statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,25% pe an.

În 2019, România se împrumutase pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani. În 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă de 5 mld. euro de pe pieţele externe, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste 1,59 mld. euro.

Ministerul Finanţelor a decis în 2020 suplimentarea valorii programului de împrumuturi externe prin programul MTN de la 31 mld. euro până la un plafon maxim de 41 mld. euro.

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, „Medium Term Notes“ (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul Programului MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentații contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, potrivit Ministerului Finanţelor, citat de Mediafax.

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.

Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.

În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.

Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.

In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.

În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.

Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.

Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reamintește, printr-un comunicat, că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

▪ amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

▪ confiscarea sumelor nejustificate;

▪ suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999.

Continuare

ECONOMIE

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

Radio CECCAR FM

Cea de-a doua ediție din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis a fost marcată de trei recorduri, respectiv cea mai mare sumă investită dintre toate cele 16 ediții, cel mai mare număr de investitori-donatori și cea mai mare sumă investită de donatori de sânge, informează Ministerul Finanțelor (MF), printr-un comunicat citat de Agerpres.

În această a doua ediție, desfășurată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Morning Glory și Rock FM, au investit 1.626 donatori, un număr record, depășind toate edițiile anterioare. Suma investită de aceștia a fost de peste 266 milioane lei, cea mai mare sumă de la lansarea parteneriatului cu Rock FM.

„Cea mai recentă emisiune Fidelis stabilește noi standarde în ceea ce privește investițiile în titluri de stat. Această performanță este o dovadă a încrederii pe care investitorii o au în economia noastră. Prin canalizarea acestor resurse financiare către investiții strategice, deschidem drumul către o bunăstare durabilă pentru toți concetățenii români. În ceea ce privește tranșa pentru donatori-investitori, de fiecare dată când credem că nu ne mai pot surprinde vin și ne demonstrează că ne pot depăși orice așteptare: peste 9.000 vieți salvate în primele patru luni ale anului”, a transmis ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

Cei 1.626 de donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum și de investitor” în perioada 8 – 17 aprilie 2024, au beneficiat de tranșa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediții, de 7%, pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadență la un an.

Potrivit specialiștilor Centrului de Transfuzie Sanguină București, sângele donat de cei 3.031 de donatorii-investitori ai celor două ediții din 2024 vor salva 9.093 de vieți.

Suma totală investită a fost de peste 3,197 miliarde lei, depășind cu peste 100 de milioane lei ediția record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediții, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei.

Astfel, emisiunea în euro cu scadența la 1 an și dobânda de 4% a avut un total de peste 254,791 milioane de euro, echivalentul a 1,273 miliarde lei, plasați în cele 3.586 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadența la 5 ani și dobânda de 5%, a avut un total de peste 128,839 milioane euro, echivalentul a 644,196 milioane lei, plasate în 3.641 ordine.

În ceea ce privește emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 1,012 miliarde lei, în 8.068 de ordine. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de un an și dobânda de 6% a avut un total de peste 634,485 milioane lei. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de 3 ani și dobânda de 6,85% a avut un total de peste 378,353 milioane lei.

„Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere; câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile; flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului”, subliniază reprezentanții MF.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 5 ore

CECCAR Maramureș: Întâlniri cu elevii care vor participa la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

PROFESIA CONTABILĂacum 6 ore

CECCAR a publicat traducerea în limba română a seriei privind managementul calității dedicată întreprinderilor mici, elaborată de IAASB

ECONOMIEacum 6 ore

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

ECONOMIEacum 6 ore

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

ECONOMIEacum 6 ore

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al CECCAR, reales membru al Consiliului ETAF

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Ghid de inițiere în 5 pași pentru o tranziție sustenabilă a IMM-urilor

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Schimbarea paradigmei în business: Raportarea de sustenabilitate și rolul activ al profesioniștilor contabili în asigurarea competitivității afacerilor în lanțul de valoare global

ECONOMIEacum o zi

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

ECONOMIEacum o zi

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024

ECONOMIEacum 2 zile

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Trending