Connect with us

ECONOMIE

Statul român a împrumutat 11,6 miliarde de euro de pe piața externă, în 2020

Statul român a împrumutat în total suma record de 11,6 mld. euro de pe extern în 2020, dublu faţă de program. Iar împrumuturile statului de la băncile de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 2,3 mld. euro, scrie Ziarul Financiar.

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanţelor a împrumutat cumulat suma record de 11,6 mld. euro, echivalent, de pe pieţele externe în 2020, respectiv 8,8 mld. euro şi 3,3 mld. dolari, aproape dublu faţă de nivelul programat la începutul anului, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci aproape 2,3 mld. euro, potrivit celor de la Ziarul Financiar.

Cel mai recent, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 24 noiembrie prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2,5 mld. euro, atât cât a programat, la a patra ieşire pe pieţele externe din 2020, din care 1,5 mld. euro pe maturitatea de 20 de ani şi 1 mld. euro pe maturitatea de 9 ani.

Randamentul de 1,468% aferent tranșei de 9 ani este cel mai scăzut randament oferit vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro, iar rata de dobândă a fost de 1,375% pe an. Pentru tranșa de 1,5 mld. euro pe 20 ani, randamentul a fost de 2,650%, iar rata de dobândă de 2,625% pe an.

La începutul lui 2020, când nu se anticipau efectele pandemiei de coronavirus (COVID-19), Ministerul Finanţelor anunţa că vrea să împrumute prin euroobligaţiuni circa 6 mld. euro în acest an. România este dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent. Nivelul deficitului bugetar pentru acest an ar urma să depăşească 9% din PIB.

La prima emisiune de eurobonduri din 2020, realizată chiar în ianuarie, Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 mld. euro. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2,025% şi o dobândă de 2% pe an şi 1,6 mld. euro cu maturitatea de 30 ani, cu un randament de 3,391% şi o dobândă de 3,375% pe an. Investitorii din Marea Britanie, SUA şi Germania/Austria au fost în top cu cele mai mari achiziţii de titluri româneşti.

În luna mai 2020, Trezoreria Statului a împrumutat de pe pieţele externe mai mult, respectiv 3,3 mld. euro. Şi de această dată emisiunea a fost realizată tot în două tranşe, din care 1,3 mld. euro cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 2,793% şi o rată de dobândă de 2,750% pe an şi 2 mld. euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% şi o rată de dobândă de 3,624% pe an.

În luna iulie, statul a decis să se împrumute şi în dolari pe pieţele externe, luând 3,3 mld. dolari. Aceasta a fost prima tranzacţie de euroobligaţiuni denominată în dolari realizată de România în 2020, cu o tranşă dublă, respectiv pe 10 ani în sumă de 1,3 mld. dolari şi pe 30 ani în sumă de 2 mld. dolari, după cele două tranzacţii realizate în prima jumătate a anului care au fost denominate în euro. Totodată, a fost prima tranzacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat în 2020 aproape 2,3 mld. euro.

La finalul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor a luat de la bănci suma record de aproape 1,65 mld. euro, cea mai mare valoare la o singură emisiune de titluri în euro pe intern, care depăşeşte şi valoarea cumulată a tuturor împrumuturilor în euro de pe piaţa internă din întregul an 2019, de 1,59 mld. euro. Suma împrumutată de stat este mai mult decât dublă faţă de valoarea programată pentru această emisiune, de 700 mil. euro. Titlurile în euro sunt scadente în 2022.

Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,39% pe an, în condiţiile în care rata cuponului era de 0,45%. La finalul lunii august, statul împrumutase de la bănci 495,1 mil. euro, după ce la începutul lunii martie a mai împrumutat 150 mil. euro. Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.

Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

Din august 2009 şi până acum costul la care Trezoreria statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,25% pe an.

În 2019, România se împrumutase pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani. În 2019, Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă de 5 mld. euro de pe pieţele externe, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste 1,59 mld. euro.

Ministerul Finanţelor a decis în 2020 suplimentarea valorii programului de împrumuturi externe prin programul MTN de la 31 mld. euro până la un plafon maxim de 41 mld. euro.

Programul-cadru de emisiuni de titluri de stat, „Medium Term Notes“ (Programul MTN) este o facilitate neangajantă încheiată între Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de emitent, şi un grup de instituţii financiare selectate. În cadrul Programului MTN pot fi lansate periodic emisiuni de titluri de stat pe pieţele externe, în baza unei documentații contractuale standard, oferind emitentului avantajul accesării pieţelor de capital într-un timp mai scurt decât cel necesar parcurgerii etapelor pentru efectuarea fiecărei tranzacţii individuale. Totodată, se asigură şi flexibilitate în structurarea parametrilor emisiunilor, în funcţie de strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, potrivit Ministerului Finanţelor, citat de Mediafax.

ECONOMIE

A fost modificată legislația privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

CECCAR FM

Publicat

pe

S-a avut în vedere repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între părinți

Guvernul a adus, printr-o OUG, o serie de modificări legislației privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei, asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a acestora și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), Ordonanța de urgență aprobată de Executiv transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE. Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010 de noul act normativ sunt următoarele: 

 extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

▪ majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului  (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

▪ recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

▪ suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

▪ introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

▪ menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs;

▪ introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil (deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil). Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

„Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleți, si cu sarcini suprapuse, suma obținută ca rezultat al înmulțirii cu 2,5 a valorii ISR  – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2,5 x ISR = 1314 lei”, menționează MMSS.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul consultativ pentru submăsura 19.1

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru submăsura 19.1 „Sprijin pregătitor” din cadrul subprogramului tematic LEADER, finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în vederea deschiderii sesiunii de finanțare în perioada următoare.

Ghidul supus dezbaterii publice poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

AFIR precizează că toți cei interesați pot transmite propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info până la 9 decembrie 2022.

„Sprijinul pregătitor se adresează parteneriatelor privat-publice locale pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL). Subliniez că obiectivul principal al submăsurii vizează creșterea capacității de colaborare, necesară pentru elaborarea unor strategii integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate posibilitatea de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile acoperite de Grupurile de Acțiune Locală”, a menționat George Chiriță, directorul general al AFIR.

Continuare

ECONOMIE

Schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor a fost prelungită

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a aprobat o Hotărâre potrivit căreia schema de ajutor de stat privind sprijinul pentru creșterea animalelor, instituită prin HG nr. 1.179/2014, a fost prelungită cu încă 6 luni, respectiv până la data de 30 iunie 2023, cu valorile cuantumurilor reglementate în prezent aferente perioadei menționate anterior, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 702/2014 al Comisiei și ale HG 1179/2014. De asemenea, prin acest act normativ se oferă posibilitatea de a completa cererea inițială doar pentru jumătate de an în vederea continuării activității de ameliorare până la adoptarea noii legislații UE.

HG nr. 1179/2014 reglementează schema de ajutor de stat, având ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, precum și costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului.

Cererile inițiale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), legislația Uniunii Europene în acest domeniu pentru perioada 2023 – 2027 este în curs de elaborare, iar după adoptarea acesteia se va iniția legislația națională și se va notifica la Comisia Europeană noua schemă de ajutor de stat.

HG nr. 1.423/2022 pentru stabilirea datei până la care se aplică prevederile HG nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1158 din 29 noiembrie 2022.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM