Connect with us

ECONOMIE

Tranzacții totale record, de aproape 4 miliarde euro, realizate prin BVB în 2020

În 2020 s-a înregistrat un record absolut al tranzacționărilor prin Bursa de Valori București (BVB): investitorii au tranzacționat instrumente financiare în valoare totală de 18,3 miliarde lei, echivalentul a 3,77 miliarde euro, a anunțat instituția.

CECCAR FM

Publicat

pe

„Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată pe segmentul principal al bursei românești și a depășit cu aproape 25% recordul anterior consemnat în anul 2007. Atunci, valoarea tranzacțiilor cu toate tipurile de instrumente financiare a fost de 14,7 miliarde lei”, se menționează în comunicat.

Valori record de tranzacționare au fost realizate pe segmentul principal în 2020 și în ceea ce privește lichiditatea medie zilnică. Astfel, media zilnică de tranzacționare cu toate tipurile de instrumente financiare (acțiuni, instrumente cu venit fix, produse structurate, unități de fond, ETF) a ajuns la 73,36 milioane lei, echivalentul a 15,15 milioane euro, cu 54% peste nivelul din 2019 și cu 24,9% peste nivelul de 58,72 milioane lei realizat în 2007. 

Piața de capital din România a încheiat anul 2020 cu o creștere de 3,4% prin prisma indicelui BET-TR, care include și dividendele, ceea ce – potrivit reprezentanților BVB – „reprezintă o performanță într-un context dominat de incertitudinile generate de pandemia de coronavirus. Mai mult, indicele BET-TR a încheiat anul 2020 la un nivel de peste 16.500 de puncte, ceea ce reprezintă un nou maxim istoric”.

„Piața de capital a demonstrat, în poate cel mai complicat an din istoria recentă, de ce este o sursă de oportunități atât pentru companii, cât și pentru investitorii interesați să-și sporească bunăstarea. Investitorii individuali au găsit la BVB oportunități de tranzacționare excelente care să corespundă profilului lor de risc. În același timp, companiile au putut apela cu încredere la mecasnismele oferite de piața de capital, iar statul român a putut accesa, rapid și eficient, lichiditățile de care avea nevoie într-un context extrem de dificil. În 2020, la BVB au avut loc 3 listări de pachete de acțiuni, 6 emisiuni de titluri de stat și 11 emisiuni de obligațiuni, ceea ce a dus totalul finanțărilor realizate prin intermediul pieței de capital la 5,4 miliarde lei sau 1,1 miliarde euro. Obiectivul nostru este să creștem lichiditatea și acest lucru ne-a reușit pentru că anul trecut am avut parte de cel mai bun an de tranzacționare din istoria BVB”, a declarat Radu Hanga, președintele Consiliului de Administrație al BVB. „Privim cu încredere la 2021, când bursa va continua să-și consolideze poziția de principal canal de finanțare pentru companiile românești și de principală sursă de acumulare de capital pentru investitori. Vrem să ducem BVB cât mai aproape de clienții de retail și explorăm toate canalele care ne ajută să ne atingem acest obiectiv. Anul 2021 a avut un început puternic pozitiv pe majoritatea burselor, iar măsurile de protejare a sănătății publice adoptate de diferite state, precum și apariția și distribuția vaccinurilor, semnalizează că actuala criză sanitară poate fi depășită. Trăim în continuare într-un mediu marcat de dobânzi scăzute și exces de lichiditate, ceea ce va susține prețul acțiunilor”, a mai spus presedintele BVB.

„Prioritatea numărul unu pentru 2021 este creșterea numărului de investitori și creșterea participării voluntare la piața de capital. În continuare este esențial să avem un parteneriat cu autoritățile pentru dezvoltarea pieței de capital și ne dorim să vedem cât mai multe companii de stat la cota bursei pentru că prin listarea unor pachete minoritare pe bursă se eficientizează activitatea acestor companii prin regulile impuse de piața de capital. Este foarte important ca Guvernul să utilizeze intensiv piața de capital, am văzut acest lucru în 2020 prin emisiuni de titluri de stat, și ne dorim ca, în perioada următoare, să vedem și decizii privind reluarea listărilor pentru că este în beneficiul României să aibă companii transparente și performante. (…) În plus, pentru 2021, ne așteptăm ca reprezentativitatea României în indicii Piețelor Emergente să crească prin includerea altor companii în structura acestora”, a afirmat, la rândul său, Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Reamintim că piața de capital din România a fost inclusă, din septembrie 2020, în rândul piețelor emergente potrivit clasificării realizate de furnizorul global de indici FTSE Russell.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/