Connect with us

ECONOMIE

Atacurile informatice produc mai multe pagube decât furtunile, taifunurile și cutremurele

Companiile energetice ar trebui să analizeze oportunitatea de a încheia asigurări de risc cibernetic, deoarece atacurile informatice produc mai multe pagube financiare decât cele generate de cauze climatice precum furtuni, taifunuri sau cutremure, a declarat, la un eveniment de specialitate, Călin Rangu, directorul Direcției Relații Publice, Petiții și Educație Financiară din Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF), citat de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

„Aceste riscuri cibernetice există și nu vom scăpa de ele, se vor amplifica; acoperirea lor financiară e foarte importantă. Dauna medie pe riscurile cibernetice e cam de 3 milioane de euro, în care tu trebuie de fapt să acoperi și identificarea, recuperarea, toată activitatea de corectare a imaginii companiei acoperite de o asigurare de risc cibernetic, toată investigarea. Deci există un anumit concept al asigurării de risc cibernetic, sunt brokeri, firme de asigurări în România care le furnizează și cred că ar fi un subiect interesant pentru liniștea managementului și a celor din securitatea IT în companiile energetice să analizeze această oportunitate de a se asigura, pentru că aceasta este tendința, aceste asigurări cresc vertiginos la nivel mondial. Pagubele generate de riscurile cibernetice au depășit pagubele generate de riscurile climatice. Deci furtuni, taifunuri, cutremure, nu mai produc atâtea pagube pe cât produc atacurile informatice în acest moment”, a afirmat Călin Rangu.

Reprezentantul ASF a apreciat că asigurările împotriva atacurilor cibernetice sunt importante pentru sectorul energetic, deoarece aceste atacuri nu pot fi eliminate. „Asigurările cibernetice sunt foarte importante pentru sistemul energetic, pentru că toate aceste atacuri de care se vorbește, aceste atacuri nu pot fi eliminate, nu ai 100% capacitatea de a te blinda și să nu ți se întâmple nimic. Dacă cineva vrea să te atace, tot te atacă, obține ceva mai mult sau mai puțin, distruge mai mult sau mai puțin, dar sunt niște pierderi. Aceste companii (energetice, n.r.) fac parte deja din sistemul critic național, prin directiva NIS. Prin implementarea unor standarde, practic există o responsabilitate foarte clară a companiilor, a managementului, se merge până la responsabilitate penală. Sunt amenzi foarte mari, amenzile de la GDPR pot fi acoperite inclusiv prin asigurări de risc cibernetic, dacă scurgerea de date este generată de un atac cibernetic. Tu ai făcut demersurile necesare, ai realizat o securizare, adică ai luat niște măsuri pentru a preveni”, a menționat Călin Rangu.

Reprezentantul ASF a subliniat că sistemele de securitate ale companiilor nu trebuie să fie penetrabile din interior. „IT-ul trebuie să genereze beneficii, pentru că altfel vezi IT-ul doar ca pe un furnizor de costuri. Riscurile cibernetice pot să-ți aducă pagube datorită sistemelor informatice, dar sistemele informatice trebuie să aibă un plus față de minusurile pe care le pot genera. (…) Vorbim de securitate, dar degeaba te ocupi să cumperi firewall-uri și antiviruși dacă partea de IT este ciuruită și este slabă, dacă nu ai arhitecturi informatice corelate, nu ai un data management cu o calitate a datelor, degeaba îți iei soluții de securitate, pentru că tu securizezi ceva care de fapt e penetrabil din interior”, a adăugat directorul ASF.

ECONOMIE

322 de firme cu participare străină la capitalul social, înmatriculate în ianuarie 2021

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut, în ianuarie 2021, cu 16,9%, comparativ cu prima lună din 2020, la 322 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Cele 322 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 1,658 milioane de dolari, dublu față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie 2020, de 790.400 dolari.

În funcție de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în ianuarie au fost înregistrate în activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (27,33% din total), comerț cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (26,09% din total) și transport, depozitare și comunicații (18,01%).

La finele lunii ianuarie 2021, în România existau 231.298 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la nivelul de 64,96 miliarde dolari.

Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.667 (capital subscris de 3,855 miliarde dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 13,241 miliarde dolari, în 5.526 de firme.

Continuare

ECONOMIE

ANCPI: 50.147 de tranzacții imobiliare în februarie

În luna februarie, au fost vândute, la nivelul întregii țări, 50.147 de imobile, cu 1.411 mai multe față de luna ianuarie, potrivit datelor publicate astăzi de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna februarie este cu 576 mai mare față de perioada similară a anului 2020.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie 2021, în București – 8.592, Ilfov – 3.986 și Brașov – 2.781. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 159, Caraș Severin – 245 și Sălaj – 344.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în februarie 2021, a fost de 24.890, cu 5.289 mai mare față de ianuarie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.509, Ilfov – 2.046 și Cluj 1.610. La polul opus se află județele Harghita – 52, Caraș Severin – 61, și Gorj – 81.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a anului 2021 sunt Arad – 742, Dolj – 481 și Timiș – 398.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Culturii: Schemele de ajutor financiar, trimise pentru a fi finanțate prin PNRR

Ministerul Culturii a anunțat astăzi că schemele de ajutor financiar pentru acest sector au fost actualizate și au fost trimise Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, citat de Mediafax, forma actualizată a schemelor de ajutor de stat și de minimis, menite să sprijine sectorul cultural din România, este rezultatul centralizării unui număr semnificativ de observații și propuneri de modificare primite în urma procesului de consultare publică, desfășurat în perioada 26 ianuarie – 8 februarie, precum și al dezbaterii publice organizate online în 22 februarie.

„Având în vedere că în prezent se elaborează Planul Național de Redresare și Reziliență care vizează investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență, Ministerul Culturii precizează că a transmis Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene schemele de ajutor de stat și de minimis dedicate sectorului cultural, pentru a fi incluse în cadrul priorităților investiționale ale PNRR”, se arată în comunicat.

Reprezentanții ministerului precizează că o ultimă dezbatere publică pe acestă temă va fi organizată la finalul acestei săptămâni: „Întrucât Ministerul Culturii urmărește să optimizeze atât conținutul, cât și aplicabilitatea schemelor de ajutor financiar, astfel încât acestea din urmă să răspundă în mod real nevoilor operatorilor culturali, o ultimă consultare a sectorului cultural – creativ va avea loc în cadrul dezbaterii publice ce va fi organizată la finalul acestei săptămâni”.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending