Rețele sociale

ECONOMIE

CE propune un nou regulament pentru a limita denaturările cauzate de subvențiile străine

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a propus un nou instrument menit să abordeze potențialele efecte de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Propunerea legislativă prezentată a fost elaborată în urma adoptării cărții albe în iunie 2020 și a organizării unui amplu proces de consultare cu părțile interesate. Scopul său este de a elimina o lacună în materie de reglementare care afectează piața unică. În prezent, subvențiile acordate de guvernele țărilor terțe nu fac în mare măsură obiectul unui control, în timp ce subvențiile acordate de statele membre sunt atent analizate. Noul instrument este conceput pentru a aborda în mod eficace subvențiile străine care cauzează denaturări și afectează condițiile de concurență echitabile din cadrul pieței unice în orice situație de pe piață. De asemenea, noul instrument este un element-cheie pentru realizarea Strategiei industriale a UE, a cărei versiune actualizată a fost adoptată tot acum, prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive, stabilind astfel condițiile de care industria europeană are nevoie pentru a prospera”, se menționează în comunicat.

Normele UE privind concurența, achizițiile publice și instrumentele de apărare comercială joacă un rol important în asigurarea unor condiții echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței unice. Însă niciunul dintre aceste instrumente nu se aplică subvențiilor străine care le oferă beneficiarilor lor un avantaj inechitabil atunci când achiziționează întreprinderi din UE, participă la achiziții publice în UE sau desfășoară alte activități comerciale în UE. Astfel de subvenții străine pot lua diferite forme, cum ar fi împrumuturile cu dobândă zero și alte tipuri de finanțare sub cost, garanțiile de stat nelimitate, acordurile cu taxe zero sau granturile directe.

Noua propunere a CE este însoțită de un raport de evaluare a impactului, care explică în detaliu raționamentul care stă la baza regulamentului propus și descrie o serie de situații în care subvențiile străine pot provoca denaturări în cadrul pieței unice.

În temeiul regulamentului propus, CE va avea competența de a investiga contribuțiile financiare acordate de autoritățile publice ale unei țări terțe în beneficiul întreprinderilor care desfășoară o activitate economică în UE și de a remedia efectele de denaturare ale acestor contribuții, după caz.

În acest context, în regulament se propune introducerea a trei instrumente, două bazate pe notificare și un instrument general de investigare a pieței:

 un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea concentrărilor care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care cifra de afaceri din UE a întreprinderii care urmează să fie achiziționată (sau cel puțin a uneia dintre părțile care participă la concentrare) este de minimum 500 milioane euro, iar contribuția financiară străină este de cel puțin 50 milioane euro;

▪ un instrument bazat pe notificare având ca scop investigarea ofertelor din cadrul procedurilor de achiziții publice care implică o contribuție financiară din partea unui guvern al unei țări terțe, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziții publice este de minimum 250 milioane euro, și

▪ un instrument având ca scop investigarea tuturor celorlalte situații de pe piață, precum și investigarea concentrărilor și a achizițiilor publice cu o valoare mai redusă, în cazul cărora Comisia va putea deschide investigații din proprie inițiativă (ex officio) și va putea solicita notificări ad-hoc.

În ceea ce privește cele două instrumente bazate pe notificare, achizitorul sau ofertantul va trebui să notifice ex ante orice contribuție financiară primită de la un guvern al unei țări terțe în legătură cu concentrările sau achizițiile publice care ating pragurile stabilite. Concentrarea în cauză nu va putea fi finalizată, iar ofertantul investigat nu va putea primi contractul înainte ca notificarea să fie analizată de către CE. Sunt prevăzute termene obligatorii pentru adoptarea deciziei de către CE.

În temeiul regulamentului propus, în cazul în care o întreprindere nu respectă obligația de a notifica o concentrare subvenționată sau o contribuție financiară primită în cadrul unei proceduri de achiziții publice care atinge pragurile stabilite, CE poate să impună amenzi și să analizeze tranzacția ca și cum aceasta ar fi fost notificată.

Pe de altă parte, instrumentul general de investigare a pieței îi va permite Comisiei să investigheze și alte tipuri de situații de pe piață, cum ar fi investițiile de tip greenfield sau concentrările și achizițiile publice care nu ating pragurile stabilite, atunci când suspectează că este posibil să se fi acordat o subvenție străină. În aceste cazuri, Comisia va putea să deschidă investigații din proprie inițiativă (ex officio) și să solicite notificări ad hoc.

Pe baza feedback-ului primit cu privire la cartea albă, asigurarea respectării regulamentului îi va reveni exclusiv Comisiei, astfel încât să se asigure aplicarea uniformă a acestuia în întreaga UE. În cazul în care stabilește că există o subvenție străină și că aceasta denaturează concurența, CE va lua în considerare, dacă acest lucru se justifică, posibilele efecte pozitive ale subvenției străine și le va pune în balanță cu efectele negative cauzate de denaturare.

Atunci când efectele negative le depășesc pe cele pozitive, CE va avea competența de a impune măsuri reparatorii sau de a accepta angajamente asumate de întreprinderile în cauză pentru a remedia denaturarea.

Măsuri reparatorii și angajamente. În ceea ce privește măsurile reparatorii și angajamentele, regulamentul propus include o serie de măsuri corective structurale sau comportamentale, cum ar fi cesionarea anumitor active sau interzicerea anumitor comportamente pe piață. În cazul tranzacțiilor notificate, Comisia va avea, de asemenea, competența de a interzice achiziția subvenționată sau atribuirea contractului de achiziții publice ofertantului subvenționat.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerea CE în cadrul procedurii legislative ordinare, în vederea adoptării textului final al regulamentului. De asemenea, propunerea va face obiectul unei consultări publice, care va fi deschisă timp de opt săptămâni. Odată adoptat, regulamentul va fi direct aplicabil în întreaga UE.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending