Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la reglementările privind schemele de garantare a depozitelor și FGDB

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Potrivit Expunerii de motive, printre modificările pe care inițiatorii își propun, prin acest proiect, să le aducă prevederilor Legii nr.311/2015, sunt următoarele:

♦ modificări în legătură cu resursele financiare ale FGDB:

▪ extinderea ariei de utilizare a resurselor financiare, respectiv clarificarea faptului că din resursele financiare ale FGDB se asigură nu doar rambursarea împrumuturilor contractate de FGDB, ci și acoperirea costurilor asociate acestora (comisioane, dobânzi etc.) (propunerea de modificare a art. 30);

▪ lărgirea sferei resurselor financiare ale FGDB prin includerea împrumuturilor cu caracter preventiv de la instituții financiare internaționale/instituții de credit, care pot fi contractate de FGDB cu garanția statului, anterior producerii vreuneia dintre situațiile care impun folosirea acestor resurse, în scopul întăririi capacității FGDB de a asigura un nivel adecvat de resurse financiare pentru plata compensațiilor sau pentru finanțarea măsurilor de rezoluție a instituțiilor de credit participante (propunerile de completare de la art.93 alin.(4) și de la art.114 lit.b1));

▪ instituirea posibilității ca BNR să acorde FGDB împrumuturi pe termen scurt prin operațiuni de tip repo pentru furnizarea de lichiditate, în condițiile prevăzute de reglementările băncii centrale pentru acest tip de tranzacții, având în vedere că în perioade de criză pot apărea disfuncționalități ce ar putea genera lipsă de adâncime a pieței secundare a titlurilor de stat care ar face foarte dificilă lichidizarea acestor active la nevoie (propunerea de completare de la art. 1221);

♦ extinderea ariei depozitelor acoperite ce beneficiază de protecție peste plafonul standard de acoperire (echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro) prin includerea a încă două categorii de depozite, menționate la art. 6 alin. (2) lit. b) din Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, respectiv cele rezultate ca urmare a căsătoriei sau divorțului, în vederea oferirii deponenților aflați în situațiile respective a unei protecții echivalente cu cea asigurată în alte state membre ale UE (propunerea de modificare a art. 62 alin. (1) lit. b));

♦ alinierea regimului aplicabil depozitelor pentru care se aplică un nivel al garantării peste plafonul standard de acoperire la recomandările Comisiei Europene și la practica celorlalte scheme de garantare a depozitelor privind identificarea și includerea acestora în calculul depozitelor acoperite doar după producerea evenimentului indisponibilizării depozitelor (propunerea de completare de la art. 65 alin. (41));

♦ amendarea unor prevederi a căror clarificare s-a dovedit necesară în perioada de aplicare a Legii nr. 311/2015, în sensul:

▪ renunțării la obligația de a fi întocmit un buget distinct pentru activitățile desfășurate de FGDB în calitate de (i) acționar la o instituție-punte sau la un vehicul de administrare a activelor, având în vedere faptul că veniturile generate de aceste activități sunt componente ale bugetelor de venituri și cheltuieli corespunzătoare calităților de schemă statutară de garantare a depozitelor și de administrator al fondului de rezoluție și în calitate de (ii) administrator temporaradministrator special sau lichidator, având în vedere că întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru aceste activități urmărește strict acoperirea costurilor de la instituțiile de credit la care FGDB deține aceste calități (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. c));

▪ realizării separării atribuțiilor de avizare de cele de aprobare la nivelul Consiliului de supraveghere al FGDB în legătură cu strategia privind investirea resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor, respectiv a resurselor financiare ale fondului de rezoluție bancară și eliminarea prevederilor care obligau Consiliul de supraveghere al FGDB să se implice în administrarea activității entității, situație care nu asigura respectarea principiilor unei bune guvernanțe  (propunerile de modificare a art. 98 alin. (2) lit. i) și j) și art.  98 alin. (3) lit. a) și c));

▪ reducerii frecvenței pentru întocmirea rapoartelor referitoare la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, prin înlocuirea termenului de raportare trimestrial cu cel semestrial, care asigură o relevanță superioară a informației  (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. l));

▪ introducerii obligației ca situațiile financiare anuale ale FGDB să fie aprobate de BNR, pentru consacrarea în lege a acestei practici existente la nivelul Consiliului de administrație al băncii centrale (propunerea de completare a art. 98 alin. (2) lit. m1));

♦ modificarea dispozițiilor privind desemnarea membrilor Comitetului director al FGDB pentru alinierea la principiile de bună guvernanță conform cărora propunerile de numire a membrilor unei structuri de conducere/administrare trebuie formulate și analizate la nivelul structurii ierarhice superioare; în acest sens s-a prevăzut ca propunerea de numire a membrilor Comitetului director să fie făcută de către Consiliul de supraveghere al FGDB (propunerea de modificare a art. 101 alin. (2) lit. a));

♦ asigurarea cadrului legal necesar funcționării FGDB în eventualitatea în care resursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare sunt insuficiente sau au fost epuizate. În acest sens, s-a prevăzut obligativitatea constituirii unui fond de rezervă, din profitul obținut din investirea resurselor schemei de garantare a depozitelor destinate plăților de compensații și din profitul aferent celorlalte activități desfășurate potrivit legii de FGDB, până la atingerea unui nivel care să asigure acoperirea cheltuielilor FGDB estimate pentru o perioadă de 5 ani. De asemenea, se prevede ca în acele situații excepționale în care resursele acumulate în fondul de rezervă nu ar fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB, să se poată completa sistemul de finanțare a cheltuielilor de funcționare ale FGDB cu o taxă specială percepută instituțiilor de credit, aprobată de BNR (propunerile de completare de la art. 98 alin. (2) lit. f1), art. 1111 și art. 1112).

În prezent, acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB se realizează, potrivit art. 111 din Legea nr. 311/2015, prin utilizarea exclusiv a veniturilor rezultate din investirea resurselor destinate plăților de compensații către deponenți și, respectiv, a resurselor fondului de rezoluție bancară pe care FGDB le administrează (și nu din contribuțiile anuale propriu-zise) ori a veniturilor rezultate din alte activități ale FGDB. Acest regim de acoperire a cheltuielilor este în acord cu Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, precum și cu Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care limitează strict posibilitatea utilizării resurselor financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor/ale fondului de rezoluție, potrivit obiectivelor pentru care au fost constituite cele două fonduri – plata de compensații către deponenți și, respectiv, finanțarea măsurilor de rezoluție.

Limitarea acoperirii cheltuielilor de funcționare doar la venituri din investirea resurselor prezintă riscul ca, atunci când, pe perioade semnificative, bonificațiile aferente investirii resurselor disponibile sunt foarte mici, inexistente sau chiar negative (din cauza excesului de lichiditate din piață ori când resursele schemei de garantare a depozitelor ori cele pe care aceasta le administrează se diminuează ca urmare a plăților de compensații sau finanțării unor măsuri de rezoluție), FGDB să nu mai dispună de sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în condițiile în care utilizarea resurselor disponibile în calitate de schemă de garantare a depozitelor sau de administrator al fondului de rezoluție este strict interzisă.

În acest context, propunerea de modificare a legii vizează două căi de acoperire a acestui risc: prima, care nu se bazează pe perceperea de contribuții de la instituții de credit ci pe posibilitatea de a utiliza profitul obținut (după acoperirea cheltuielilor de funcționare și deducerea cotei de constituire a fondului anual de participare la profit) în întregime sau, după caz, parțial, în situația în care acesta excedează sumelor cu care trebuie alimentat fondul de rezervă pentru atingerea limitei prevazute de lege) pentru a alimenta  fondul de rezervă destinat acoperirii cheltuielilor de funcționare ale FGDB estimate pentru 5 ani (diferența de profit care rămâne după atingerea nivelului stabilit pentru fondul de rezervă urmând să alimenteze, potrivit regulii generale, resursele disponibile), iar a doua, care intervine doar dacă fondul de rezervă nu a putut fi alimentat, în absența profitului, și care presupune perceperea unei taxe speciale de la instituțiile de credit membre.

♦ asigurarea condițiilor care să permită, în termenul de 5 zile prevăzut de Lege, pe de o parte Guvernului emiterea de garanții care să acopere în procent de 100% împrumuturile contractate de FGDB, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente, iar pe de altă parte MF să lanseze împrumuturi de stat dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, prin exceptare de la aplicarea art. 4 alin. (1) lit. d) și alin.(2) ale OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.109/2008, cu modificările și completările ulterioare (propunerea de modificare a art.119 alin.(1) și alin.(3)).

♦ instituirea posibilității ca FGDB să poată solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută, în situația în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat de FGDB depășește suma disponibilităților din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, luîndu-se în considerare și riscul valutar la stabilirea sumei împrumutului solicitat având în vedere faptul că FGDB are obligații de plată în moneda națională (propunerea de modificare a art.119 alin.(2) – (5));

♦ reglementarea elementelor legate de garantarea de către stat, în procent de 100%, a împrumuturilor cu caracter preventiv contractate de FGDB, inclusiv a dobânzilor și comisioanelor aferente, respectiv faptul că în cazul împrumuturilor cu caracter preventiv nu operează constrângerile legate de perioada de timp necesară pentru contractare/garantare, precum și a exceptării de la perceperea comisionului la fondul de risc prevăzut la art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică în cazul garanțiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de stat către FGDB; necesitatea acestei exceptări are în vedere și faptul că, potrivit prevederilor legale, fondul de risc este constituit la MF pentru situațiile în care garantații/subîmprumutații nu își onorează obligațiile prevăzute în acordurile încheiate cu acesta, însă FGDB poate solicita acordarea unor astfel de garanții/împrumuturi numai pentru o situație determinată de necesitatea îndeplinirii mandatului său de garantare a depozitelor conform prevederilor art.92 din Lege și de calitatea de persoană juridică de interes public a acestuia (propunerile de completare de la art.1191 și 1192).

Legislația actuală prevede contractarea de datorie publică guvernamentală prin emiterea de garanții de stat pentru finanțarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesități prioritare pentru economia românească situația prevăzută în acest proiect de act normativ nefiind încadrată în prevederile acestui articol, respectiv procedura nefiind aliniată specificului și urgenței situației în care FGDB solicită emiterea de garanții de stat.

„Menționăm că prin asigurarea resurselor financiare necesare de către Ministerul Finanțelor, FGDB respectă angajamentul de a pune la dispoziția deponenților garantați, prin intermediul instituțiilor de credit mandatate, sumele reprezentând compensații cuvenite în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. Includerea procentului de garantare de 100% din valoarea împrumutului, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente are în vedere posibilitatea obținerii rapide și la costuri rezonabile a fondurilor necesare FGDB pentru îndeplinirea obligațiilor legale”, menționează inițiatorii.

♦ modificări legate de plata contribuțiilor instituțiilor de credit:

▪ prelungirea termenului pe care FGDB îl are la dispoziție pentru a transmite instituțiilor de credit gradul de risc asociat, precum și valoarea contribuției anuale datorate (luna mai a anului de plată, față de luna februarie prevăzută de Lege) și, în mod corespunzător,

▪ decalarea termenului până la care instituțiile de credit sunt obligate să efectueze plata contribuțiilor (până cel târziu la data de 31 iulie a anului de plată, față de data de 30 aprilie prevăzută de Lege) ( propunerea de modificare a art. 117 alin. (1) și (3));

♦ modificări legate de plata compensației prin asigurarea flexibilității în ceea ce privește  utilizarea oricăror canale de plată, în contextul diminuării semnificative a termenului de punere la dispoziție a compensațiilor și a interesului scăzut al instituțiilor de credit de a participa la procesul de selecție în vederea mandatării ca agent de plată (propunerea de modificare a art. 120 și a art. 122 alin. (2), precum și completarea de la art. 98 alin. (2) lit. y)).

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.

Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.

În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.

Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.

In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.

În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.

Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.

Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reamintește, printr-un comunicat, că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

▪ amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

▪ confiscarea sumelor nejustificate;

▪ suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999.

Continuare

ECONOMIE

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

Radio CECCAR FM

Cea de-a doua ediție din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis a fost marcată de trei recorduri, respectiv cea mai mare sumă investită dintre toate cele 16 ediții, cel mai mare număr de investitori-donatori și cea mai mare sumă investită de donatori de sânge, informează Ministerul Finanțelor (MF), printr-un comunicat citat de Agerpres.

În această a doua ediție, desfășurată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Morning Glory și Rock FM, au investit 1.626 donatori, un număr record, depășind toate edițiile anterioare. Suma investită de aceștia a fost de peste 266 milioane lei, cea mai mare sumă de la lansarea parteneriatului cu Rock FM.

„Cea mai recentă emisiune Fidelis stabilește noi standarde în ceea ce privește investițiile în titluri de stat. Această performanță este o dovadă a încrederii pe care investitorii o au în economia noastră. Prin canalizarea acestor resurse financiare către investiții strategice, deschidem drumul către o bunăstare durabilă pentru toți concetățenii români. În ceea ce privește tranșa pentru donatori-investitori, de fiecare dată când credem că nu ne mai pot surprinde vin și ne demonstrează că ne pot depăși orice așteptare: peste 9.000 vieți salvate în primele patru luni ale anului”, a transmis ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

Cei 1.626 de donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum și de investitor” în perioada 8 – 17 aprilie 2024, au beneficiat de tranșa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediții, de 7%, pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadență la un an.

Potrivit specialiștilor Centrului de Transfuzie Sanguină București, sângele donat de cei 3.031 de donatorii-investitori ai celor două ediții din 2024 vor salva 9.093 de vieți.

Suma totală investită a fost de peste 3,197 miliarde lei, depășind cu peste 100 de milioane lei ediția record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediții, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei.

Astfel, emisiunea în euro cu scadența la 1 an și dobânda de 4% a avut un total de peste 254,791 milioane de euro, echivalentul a 1,273 miliarde lei, plasați în cele 3.586 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadența la 5 ani și dobânda de 5%, a avut un total de peste 128,839 milioane euro, echivalentul a 644,196 milioane lei, plasate în 3.641 ordine.

În ceea ce privește emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 1,012 miliarde lei, în 8.068 de ordine. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de un an și dobânda de 6% a avut un total de peste 634,485 milioane lei. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de 3 ani și dobânda de 6,85% a avut un total de peste 378,353 milioane lei.

„Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere; câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile; flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului”, subliniază reprezentanții MF.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 6 ore

CECCAR Maramureș: Întâlniri cu elevii care vor participa la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

PROFESIA CONTABILĂacum 6 ore

CECCAR a publicat traducerea în limba română a seriei privind managementul calității dedicată întreprinderilor mici, elaborată de IAASB

ECONOMIEacum 7 ore

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

ECONOMIEacum 7 ore

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

ECONOMIEacum 7 ore

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al CECCAR, reales membru al Consiliului ETAF

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Ghid de inițiere în 5 pași pentru o tranziție sustenabilă a IMM-urilor

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Schimbarea paradigmei în business: Raportarea de sustenabilitate și rolul activ al profesioniștilor contabili în asigurarea competitivității afacerilor în lanțul de valoare global

ECONOMIEacum o zi

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

ECONOMIEacum o zi

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024

ECONOMIEacum 2 zile

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Trending