Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la reglementările privind schemele de garantare a depozitelor și FGDB

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Potrivit Expunerii de motive, printre modificările pe care inițiatorii își propun, prin acest proiect, să le aducă prevederilor Legii nr.311/2015, sunt următoarele:

♦ modificări în legătură cu resursele financiare ale FGDB:

▪ extinderea ariei de utilizare a resurselor financiare, respectiv clarificarea faptului că din resursele financiare ale FGDB se asigură nu doar rambursarea împrumuturilor contractate de FGDB, ci și acoperirea costurilor asociate acestora (comisioane, dobânzi etc.) (propunerea de modificare a art. 30);

▪ lărgirea sferei resurselor financiare ale FGDB prin includerea împrumuturilor cu caracter preventiv de la instituții financiare internaționale/instituții de credit, care pot fi contractate de FGDB cu garanția statului, anterior producerii vreuneia dintre situațiile care impun folosirea acestor resurse, în scopul întăririi capacității FGDB de a asigura un nivel adecvat de resurse financiare pentru plata compensațiilor sau pentru finanțarea măsurilor de rezoluție a instituțiilor de credit participante (propunerile de completare de la art.93 alin.(4) și de la art.114 lit.b1));

▪ instituirea posibilității ca BNR să acorde FGDB împrumuturi pe termen scurt prin operațiuni de tip repo pentru furnizarea de lichiditate, în condițiile prevăzute de reglementările băncii centrale pentru acest tip de tranzacții, având în vedere că în perioade de criză pot apărea disfuncționalități ce ar putea genera lipsă de adâncime a pieței secundare a titlurilor de stat care ar face foarte dificilă lichidizarea acestor active la nevoie (propunerea de completare de la art. 1221);

♦ extinderea ariei depozitelor acoperite ce beneficiază de protecție peste plafonul standard de acoperire (echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro) prin includerea a încă două categorii de depozite, menționate la art. 6 alin. (2) lit. b) din Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, respectiv cele rezultate ca urmare a căsătoriei sau divorțului, în vederea oferirii deponenților aflați în situațiile respective a unei protecții echivalente cu cea asigurată în alte state membre ale UE (propunerea de modificare a art. 62 alin. (1) lit. b));

♦ alinierea regimului aplicabil depozitelor pentru care se aplică un nivel al garantării peste plafonul standard de acoperire la recomandările Comisiei Europene și la practica celorlalte scheme de garantare a depozitelor privind identificarea și includerea acestora în calculul depozitelor acoperite doar după producerea evenimentului indisponibilizării depozitelor (propunerea de completare de la art. 65 alin. (41));

♦ amendarea unor prevederi a căror clarificare s-a dovedit necesară în perioada de aplicare a Legii nr. 311/2015, în sensul:

▪ renunțării la obligația de a fi întocmit un buget distinct pentru activitățile desfășurate de FGDB în calitate de (i) acționar la o instituție-punte sau la un vehicul de administrare a activelor, având în vedere faptul că veniturile generate de aceste activități sunt componente ale bugetelor de venituri și cheltuieli corespunzătoare calităților de schemă statutară de garantare a depozitelor și de administrator al fondului de rezoluție și în calitate de (ii) administrator temporaradministrator special sau lichidator, având în vedere că întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli pentru aceste activități urmărește strict acoperirea costurilor de la instituțiile de credit la care FGDB deține aceste calități (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. c));

▪ realizării separării atribuțiilor de avizare de cele de aprobare la nivelul Consiliului de supraveghere al FGDB în legătură cu strategia privind investirea resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor, respectiv a resurselor financiare ale fondului de rezoluție bancară și eliminarea prevederilor care obligau Consiliul de supraveghere al FGDB să se implice în administrarea activității entității, situație care nu asigura respectarea principiilor unei bune guvernanțe  (propunerile de modificare a art. 98 alin. (2) lit. i) și j) și art.  98 alin. (3) lit. a) și c));

▪ reducerii frecvenței pentru întocmirea rapoartelor referitoare la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, prin înlocuirea termenului de raportare trimestrial cu cel semestrial, care asigură o relevanță superioară a informației  (propunerea de modificare a art. 98 alin. (2) lit. l));

▪ introducerii obligației ca situațiile financiare anuale ale FGDB să fie aprobate de BNR, pentru consacrarea în lege a acestei practici existente la nivelul Consiliului de administrație al băncii centrale (propunerea de completare a art. 98 alin. (2) lit. m1));

♦ modificarea dispozițiilor privind desemnarea membrilor Comitetului director al FGDB pentru alinierea la principiile de bună guvernanță conform cărora propunerile de numire a membrilor unei structuri de conducere/administrare trebuie formulate și analizate la nivelul structurii ierarhice superioare; în acest sens s-a prevăzut ca propunerea de numire a membrilor Comitetului director să fie făcută de către Consiliul de supraveghere al FGDB (propunerea de modificare a art. 101 alin. (2) lit. a));

♦ asigurarea cadrului legal necesar funcționării FGDB în eventualitatea în care resursele de finanțare a cheltuielilor de funcționare sunt insuficiente sau au fost epuizate. În acest sens, s-a prevăzut obligativitatea constituirii unui fond de rezervă, din profitul obținut din investirea resurselor schemei de garantare a depozitelor destinate plăților de compensații și din profitul aferent celorlalte activități desfășurate potrivit legii de FGDB, până la atingerea unui nivel care să asigure acoperirea cheltuielilor FGDB estimate pentru o perioadă de 5 ani. De asemenea, se prevede ca în acele situații excepționale în care resursele acumulate în fondul de rezervă nu ar fi suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB, să se poată completa sistemul de finanțare a cheltuielilor de funcționare ale FGDB cu o taxă specială percepută instituțiilor de credit, aprobată de BNR (propunerile de completare de la art. 98 alin. (2) lit. f1), art. 1111 și art. 1112).

În prezent, acoperirea cheltuielilor de funcționare ale FGDB se realizează, potrivit art. 111 din Legea nr. 311/2015, prin utilizarea exclusiv a veniturilor rezultate din investirea resurselor destinate plăților de compensații către deponenți și, respectiv, a resurselor fondului de rezoluție bancară pe care FGDB le administrează (și nu din contribuțiile anuale propriu-zise) ori a veniturilor rezultate din alte activități ale FGDB. Acest regim de acoperire a cheltuielilor este în acord cu Directiva 2014/49/UE privind schemele de garantare a depozitelor, precum și cu Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care limitează strict posibilitatea utilizării resurselor financiare disponibile ale unei scheme de garantare a depozitelor/ale fondului de rezoluție, potrivit obiectivelor pentru care au fost constituite cele două fonduri – plata de compensații către deponenți și, respectiv, finanțarea măsurilor de rezoluție.

Limitarea acoperirii cheltuielilor de funcționare doar la venituri din investirea resurselor prezintă riscul ca, atunci când, pe perioade semnificative, bonificațiile aferente investirii resurselor disponibile sunt foarte mici, inexistente sau chiar negative (din cauza excesului de lichiditate din piață ori când resursele schemei de garantare a depozitelor ori cele pe care aceasta le administrează se diminuează ca urmare a plăților de compensații sau finanțării unor măsuri de rezoluție), FGDB să nu mai dispună de sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, în condițiile în care utilizarea resurselor disponibile în calitate de schemă de garantare a depozitelor sau de administrator al fondului de rezoluție este strict interzisă.

În acest context, propunerea de modificare a legii vizează două căi de acoperire a acestui risc: prima, care nu se bazează pe perceperea de contribuții de la instituții de credit ci pe posibilitatea de a utiliza profitul obținut (după acoperirea cheltuielilor de funcționare și deducerea cotei de constituire a fondului anual de participare la profit) în întregime sau, după caz, parțial, în situația în care acesta excedează sumelor cu care trebuie alimentat fondul de rezervă pentru atingerea limitei prevazute de lege) pentru a alimenta  fondul de rezervă destinat acoperirii cheltuielilor de funcționare ale FGDB estimate pentru 5 ani (diferența de profit care rămâne după atingerea nivelului stabilit pentru fondul de rezervă urmând să alimenteze, potrivit regulii generale, resursele disponibile), iar a doua, care intervine doar dacă fondul de rezervă nu a putut fi alimentat, în absența profitului, și care presupune perceperea unei taxe speciale de la instituțiile de credit membre.

♦ asigurarea condițiilor care să permită, în termenul de 5 zile prevăzut de Lege, pe de o parte Guvernului emiterea de garanții care să acopere în procent de 100% împrumuturile contractate de FGDB, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente, iar pe de altă parte MF să lanseze împrumuturi de stat dacă vărsămintele din privatizare sunt insuficiente, prin exceptare de la aplicarea art. 4 alin. (1) lit. d) și alin.(2) ale OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.109/2008, cu modificările și completările ulterioare (propunerea de modificare a art.119 alin.(1) și alin.(3)).

♦ instituirea posibilității ca FGDB să poată solicita în completare un împrumut în valută din vărsăminte din privatizare în valută, în situația în care valoarea împrumutului ce urmează a fi solicitat de FGDB depășește suma disponibilităților din vărsăminte din privatizare în lei înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, luîndu-se în considerare și riscul valutar la stabilirea sumei împrumutului solicitat având în vedere faptul că FGDB are obligații de plată în moneda națională (propunerea de modificare a art.119 alin.(2) – (5));

♦ reglementarea elementelor legate de garantarea de către stat, în procent de 100%, a împrumuturilor cu caracter preventiv contractate de FGDB, inclusiv a dobânzilor și comisioanelor aferente, respectiv faptul că în cazul împrumuturilor cu caracter preventiv nu operează constrângerile legate de perioada de timp necesară pentru contractare/garantare, precum și a exceptării de la perceperea comisionului la fondul de risc prevăzut la art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică în cazul garanțiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de stat către FGDB; necesitatea acestei exceptări are în vedere și faptul că, potrivit prevederilor legale, fondul de risc este constituit la MF pentru situațiile în care garantații/subîmprumutații nu își onorează obligațiile prevăzute în acordurile încheiate cu acesta, însă FGDB poate solicita acordarea unor astfel de garanții/împrumuturi numai pentru o situație determinată de necesitatea îndeplinirii mandatului său de garantare a depozitelor conform prevederilor art.92 din Lege și de calitatea de persoană juridică de interes public a acestuia (propunerile de completare de la art.1191 și 1192).

Legislația actuală prevede contractarea de datorie publică guvernamentală prin emiterea de garanții de stat pentru finanțarea pe bază de lege a unor programe/proiecte sau a altor necesități prioritare pentru economia românească situația prevăzută în acest proiect de act normativ nefiind încadrată în prevederile acestui articol, respectiv procedura nefiind aliniată specificului și urgenței situației în care FGDB solicită emiterea de garanții de stat.

„Menționăm că prin asigurarea resurselor financiare necesare de către Ministerul Finanțelor, FGDB respectă angajamentul de a pune la dispoziția deponenților garantați, prin intermediul instituțiilor de credit mandatate, sumele reprezentând compensații cuvenite în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data la care depozitele au devenit indisponibile. Includerea procentului de garantare de 100% din valoarea împrumutului, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente are în vedere posibilitatea obținerii rapide și la costuri rezonabile a fondurilor necesare FGDB pentru îndeplinirea obligațiilor legale”, menționează inițiatorii.

♦ modificări legate de plata contribuțiilor instituțiilor de credit:

▪ prelungirea termenului pe care FGDB îl are la dispoziție pentru a transmite instituțiilor de credit gradul de risc asociat, precum și valoarea contribuției anuale datorate (luna mai a anului de plată, față de luna februarie prevăzută de Lege) și, în mod corespunzător,

▪ decalarea termenului până la care instituțiile de credit sunt obligate să efectueze plata contribuțiilor (până cel târziu la data de 31 iulie a anului de plată, față de data de 30 aprilie prevăzută de Lege) ( propunerea de modificare a art. 117 alin. (1) și (3));

♦ modificări legate de plata compensației prin asigurarea flexibilității în ceea ce privește  utilizarea oricăror canale de plată, în contextul diminuării semnificative a termenului de punere la dispoziție a compensațiilor și a interesului scăzut al instituțiilor de credit de a participa la procesul de selecție în vederea mandatării ca agent de plată (propunerea de modificare a art. 120 și a art. 122 alin. (2), precum și completarea de la art. 98 alin. (2) lit. y)).

ECONOMIE

MF propune reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul a fost promovat la inițiativa Ministerului Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Culturii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în scopul „de a îmbunătăți cadrul legal, în contextul în care se impune modificarea pe calea ordonanței de urgență a unor acte normative în vederea evitării unor sincope în aplicarea normelor existente, consolidării financiar-bugetare a României și reducerii unor cheltuieli bugetare”.

Prin noul proiect de act normativ, MF  propune modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite condiții, a unui număr de funcții de conducere de 10% și acordarea și de către operatorii cu pierderi contabile a anumitor creșteri salariale, relatează Agerpres.

Astfel, proiectul de OUG prevede instituirea posibilității Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: autoritatea/agenția/instituția s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr. 296/2023, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; după data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 a primit atribuții suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

Documentul mai prevede ca serviciile publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, serviciile publice „Salvamont” și cele publice de salvare acvatică să își desfășoare activitatea cu un număr mai redus de posturi decât cel prevăzut la art. XXIX alin. (1) din Legea nr. 296/2023, respectiv 50 de posturi.

De asemenea, conform Notei de fundamentare, pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici se propune menținerea acordării bonusurilor reprezentând drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichetele de masă/norma de hrană la valoarea aflată în plată, pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv, atât pentru operatorii economici care nu au pierderi, cât și pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi.

Proiectul mai propune exceptarea de la aplicarea măsurilor pentru disciplina economico-financiară a întreprinderilor publice cu capital deținut majoritar de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a celor definite la alin. (3) – (6) de la art. 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice precum și a Băncii Națională a României.

De asemenea, pentru operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se reglementează posibilitatea, ca în baza aprobării autorității publice tutelare să efectueze cheltuieli necesare în vederea realizării acestor indicatori prin excepție de la prevederile din capitolul III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

„Se creează temeiul legal pentru a se putea elabora în viitor Memorandumuri de exceptare a unor operatori economici de la aplicarea prevederilor capitolului III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară, pentru unele categorii de cheltuieli, în cazul în care aplicarea acestor măsuri afectează negativ activitatea acestor operatori”, se menționează în Nota de fundamentare.

Avându-se în vedere necesitatea îndeplinirii unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se propune ca prevederile în vigoare referitoare la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din sistemul bugetar să nu se aplice posturilor vacante a căror ocupare condiționează îndeplinirea acestor indicatori.

Proiectul subliniază că, din cauza insuficienței fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a epuizării bugetelor programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară reglementarea asigurării unor surse alternative de finanțare. „Astfel, prin prezentul act normativ se propune: amânarea reîntregirii fondurilor utilizate din Programul Național de Redresare și Reziliență în decembrie 2023, până la sfârșitul anului 2024; continuarea utilizării temporare a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Programului Național de Redresare și Reziliență, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020. Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite din sumele alocate de la bugetul de stat (…) până la finele anului 2024; modificarea mecanismului reîntregirii sumelor utilizate temporar din bugetul de stat în locul finanțării europene. Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autoritățile de Management a plății cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național și european”, se precizează în document.

Proiectul de act normativ mai propune ca Executivul să poată stabili anual, prin Memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților, cu capital integral sau majoritar de stat, precum și în cazul regiilor autonome înființate de stat, care aplică prevederile OG nr. 64/2001, repartizarea unei cote din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, mai mare decât limita stabilită, de minimum 50% dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

De asemenea, s-a reglementat că Guvernul poate aproba, în cazuri temeinic justificate, prin memorandumuri, elaborate de autoritățile publice tutelare în baza unor analize efectuate de acestea, și avizate de Ministerul Finanțelor, exceptarea sau stabilirea unei alte cote decât cea prezentată mai sus. Totodată, s-a reglementat că diferența dintre cota ce poate fi stabilită anual de Guvern prin memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor și cea aprobată de Guvern, prin memorandumuri elaborate de autoritățile publice tutelare, să fie repartizată la alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare și să fi utilizată exclusiv și în integralitate în scopul finanțării investițiilor cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora din anul curent, iar suma rămasă neutilizată la finele anului în curs să se vireze sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul statului în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

În vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, proiectul reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la 31 decembrie 2023 să poată acorda anumite creșteri salariale condiționat de prezentarea, odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, a unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor sau Consiliul de Administrație, după caz, care să conțină măsuri concrete și cuantificabile de reducere a pierderilor și plăților restante, după caz și termenele de realizare a acestora și să nu programeze în anul 2024 creșterea numărului de personal față de cel realizat în anul 2023, cu anumite excepții.

Alte condiții sunt să nu acorde în anul 2024 premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare, să nu majoreze/indexeze sau după caz să nu prevadă alte mecanisme de creștere salarială în cursul anului 2024, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la 31 decembrie 2023.

De asemenea, pentru operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent și care nu programează pierderi în anul 2024, se reglementează ca în cazuri temeinic justificate, precum realizarea unor investiții cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora, precum și de influența unor factori care nu depind de acțiunea/inacțiunea acestora, să poată fi exceptați de la aplicarea corelației dintre indicele de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat cu indicele de creștere a productivității muncii calculate în unități valorice sau fizice, după caz, prin Memorandum aprobat de Guvern.

Se reglementează că sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 să fie acordate proporțional cu numărul de luni din anul curent, urmărindu-se astfel a se evita acordarea unor creșteri ale cheltuielilor de natură salarială mai mari decât decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, chiar dacă aceste cheltuieli se încadrează în nivelul aprobat.

„Pe cale de consecință, în situația în care acordarea unor creșteri salariale nu se va face de la începutul anului 2024, respectiv de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, după caz, ci în a doua parte sau în ultima parte a anului 2024, există posibilitatea ca unii operatori economici să acorde creșteri semnificativ mai mari ale cheltuielilor de natură salarială decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, ei încadrându-se în nivelul aprobat al anului 2024, dar care, în anul următor, vor conduce la o reîntregire a cheltuielilor cu salariile superioară indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 (6%)”, se menționează în Nota de fundamentare.

Totodată, se prevăd sancțiuni pentru nerespectarea politicii salariale de către operatorii economici care înregistrează pierderi și/sau plăți restante.

Proiectul de OUG mai prevede, având în vedere succesul de care s-a bucurat Programul social național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității și numeroasele solicitări ale potențialilor beneficiari înscriși deja pe o lista de așteptare, continuarea derulării proiectului și în anul 2024, prin crearea condițiilor pentru asigurarea creditelor de angajament necesare derulării acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Cadrul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din PAC 2023-2027, aprobat

Radio CECCAR FM

Guvernul a stabilit cadrul general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Agerpres.

„În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat. Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 – Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, notează sursa citată.

Actul normativ vizează clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ și instituțional, explicarea unor termeni și expresii, astfel încât utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate, modificarea și completarea normelor privind plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027.

De asemenea, documentul vizează asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Continuare

ECONOMIE

Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 600 milioane lei în ianuarie

Radio CECCAR FM

În luna ianuarie 2024 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,358 miliarde euro, comparativ cu 760 milioane euro în luna ianuarie 2023, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 229 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 351 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 376 milioane euro comparativ cu un excedent de 27 milioane euro în luna ianuarie 2023, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 72 milioane euro.

Continuare

Trending