Connect with us

ECONOMIE

MEAT propune modificări la reglementările privind contractele de vânzare de bunuri

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri. Prin proiect, se intenționează armonizarea normelor naționale cu cele comunitare privind cerințele de conformitate. Potrivit Expunerii de motive, propunerea are la bază dispozițiile Directivei 1999/44/CE, dar prevede o armonizare deplină a criteriilor de conformitate pentru bunuri, a măsurilor corective aflate la dispoziția consumatorilor în cazul în care bunurile nu sunt conforme cu contractul și a principalelor modalități de punere în aplicare a acestor măsuri corective.

„În scopul de a proteja interesele legitime ale ambelor părți la un contract de vânzare, conformitatea este evaluată pe baza unor cerințe de conformitate atât subiective, cât și obiective. Prin urmare, bunurile ar trebui să respecte cerințele convenite între vânzător și consumator în contractul de vânzare. Astfel de cerințe includ cantitatea, calitatea, tipul și descrierea bunurilor, caracterul lor adecvat pentru a corespunde unui anumit scop, precum și obligația ca livrarea bunurilor să conțină și accesoriile convenite și cu toate instrucțiunile”, precizează inițiatorii.

Avându-se în vedere evoluția constantă a conținutului digital sau a serviciilor digitale încorporate în bunuri digitale sau interconectate cu acestea, vânzătorii pot conveni cu consumatorii să ofere actualizări pentru astfel de bunuri. Conform celor convenite în contractul de vânzare, actualizările pot îmbunătăți și consolida elementul de conținut digital sau de serviciu digital al bunurilor, pot extinde funcționalitățile acestora, le pot adapta la evoluțiile tehnice, le pot proteja împotriva noilor amenințări la adresa securității sau pot avea alte scopuri. Prin urmare, conformitatea bunurilor cu conținut digital sau cu servicii digitale care sunt încorporate în bunuri sau sunt interconectate cu acestea trebuie, de asemenea, să fie evaluată pentru a se stabili dacă elementul de conținut digital sau de serviciu digital al unor astfel de bunuri este actualizat în conformitate cu contractul de vânzare. Nefurnizarea actualizărilor care au fost convenite în contractul de vânzare este considerată drept o neconformitate a bunurilor. În plus, actualizările incorecte sau incomplete sunt, de asemenea, considerate drept o neconformitate a bunurilor, deoarece acest lucru ar însemna că aceste actualizări nu sunt efectuate în modul stipulat în contract.

Pentru a fi conforme, bunurile ar trebui să respecte nu doar cerințele subiective de conformitate, ci și cerințele obiective de conformitate stabilite în acest proiect. Conformitatea este evaluată având în vedere, printre altele, scopul pentru care s-ar utiliza în mod normal bunurile de același tip, livrarea acestora cu accesoriile și instrucțiunile pe care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil să le primească sau corespondențele dintre acestea și eșantionul sau modelul pe care vânzătorul l-a pus la dispoziția consumatorului. Bunurile ar trebui să dețină, de asemenea, calitățile și caracteristicile care sunt normale pentru bunurile de același tip și la care consumatorul se poate aștepta, în mod rezonabil, având în vedere natura bunurilor și ținându-se seama de orice declarație publică a vânzătorului sau în numele acestuia ori al altor persoane aflate în amonte în cadrul lanțului de tranzacții.

„Un mare număr de bunuri trebuie să fie instalate înainte de a putea fi efectiv utilizate de către consumatori. În plus, în cazul bunurilor cu elemente digitale, este de obicei necesară instalarea conținutului digital sau a serviciului digital astfel încât consumatorii să poată utiliza bunurile respective în conformitate cu scopul lor preconizat. Prin urmare, orice neconformitate care rezultă dintr-o instalare incorectă a bunurilor, inclusiv din instalarea incorectă a conținutului digital sau a serviciului digital încorporat în bunuri, sau interconectat cu acestea este considerată drept o neconformitate în cazul în care instalarea a fost efectuată de vânzător sau sub controlul vânzătorului. În cazul în care bunurile erau destinate a fi instalate de către consumator, neconformitatea care rezultă din instalarea incorectă este considerată drept neconformitate a bunurilor, indiferent dacă instalarea a fost efectuată de către consumator sau de către o parte terță aflată în răspunderea consumatorului, altă persoană ce are legătură cu consuamtorul  dacă instalarea incorectă a fost cauzată de deficiențe ale instrucțiunilor de instalare, cum ar fi caracterul incomplet sau lipsa de claritate a instrucțiunilor de instalare, care fac instrucțiunile de instalare dificil de utilizat pentru consumatorul mediu”, se menționează în Expunerea de motive.

Pentru a spori gradul de securitate juridică și pentru a elimina unul dintre principalele obstacole din calea pieței interne, directiva armonizează pe deplin măsurile corective de care dispune consumatorul în caz de neconformitate a bunurilor, precum și condițiile în care pot fi exercitate astfel de măsuri corective. În special, în caz de neconformitate, consumatorii au dreptul de a solicita aducerea la conformitate a bunurilor, de a primi o reducere proporțională a prețului sau de a obține încetarea contractului.

Pentru aducerea la conformitate a bunurilor, consumatorii au posibilitatea de a alege între reparație sau înlocuire. Permițându-le consumatorilor să solicite o reparație ar trebui să se încurajeze un consum sustenabil și s-ar putea contribui la o mai mare durabilitate a produselor. Alegerea consumatorului între reparație și înlocuire este limitată numai în cazul în care opțiunea aleasă ar fi imposibilă din punct de vedere juridic sau factual sau, în comparație cu cealaltă opțiune disponibilă, ar crea costuri disproporționate pentru vânzător.

Vânzătorul poate să refuze aducerea la conformitate a bunurilor dacă atât reparația, cât și înlocuirea sunt imposibile sau i-ar crea costuri disproporționate. Același lucru se aplică și în cazul în care fie reparația, fie înlocuirea este imposibilă, iar cealaltă oricare altă măsură corectivă i-ar crea vânzătorului costuri disproporționate. Un exemplu pentru o astfel de situație este în cazul în care bunurile sunt situate într-un loc diferit de locul în care au fost inițial livrate, iar costurile de livrare și transport ar putea deveni disproporționate pentru vânzător.

Dacă reparația sau înlocuirea nu au constituit măsuri corective adecvate pentru consumator în ceea ce privește neconformitatea constatată, consumatorul are dreptul la o reducere de preț sau să obțină încetarea contractului. Acest lucru este valabil în special atunci când vânzătorul nu a finalizat reparația sau înlocuirea ori când împrejurările indică în mod clar că vânzătorul nu va finaliza reparația sau înlocuirea, ori dacă vânzătorul a refuzat aducerea la conformitate a bunurilor deoarece reparația și înlocuirea sunt imposibile sau i-ar crea vânzătorului costuri disproporționate.

Orice garanție comercială oferită consumatorului dă naștere unei obligații juridice pentru garant în condițiile stabilite în certificatul de garanție comercială și în anunțurile publicitare asociate, disponibile în momentul sau anterior încheierii contractului.

Pentru a îmbunătăți securitatea juridică și a evita inducerea în eroare a consumatorilor, legea prevede că, în cazul în care condițiile privind garanția comercială cuprinse în anunțurile publicitare asociate sunt mai favorabile pentru consumator decât cele incluse în certificatul de garanție, prevalează condițiile mai avantajoase. 

Prin proiect, sunt clarificate anumite caracteristici ale Directivei 1999/44/CE în vigoare, cum ar fi faptul că fiecare consumator ar avea dreptul la rezoluțiunea contractului sau la reducerea prețului în cazul în care vânzătorul nu repară sau nu înlocuiește bunurile într-un termen rezonabil. Spre deosebire de Directiva 1999/44/CE, consumatorul ar avea, de asemenea, dreptul la rezoluțiune în caz de defecte minore. De asemenea, spre deosebire de Directiva 1999/44/CE, propunerea nu ar impune consumatorilor obligația pe care au în temeiul mai multor legislații naționale de a notifica vânzătorului un defect al bunurilor într-o anumită perioadă de timp de la descoperirea acestuia. O schimbare majoră în comparație cu Directiva 1999/44/CE este faptul că perioada pentru inversarea sarcinii probei se prelungește la doi ani. Asemenea Directivei 1999/44/CE, propunerea menține dispozițiile privind dreptul consumatorilor de a primi despăgubiri pentru pierderile cauzate de această lipsă de conformitate cu legislația națională.

O altă noutate importantă este faptul că legea ar urma să se aplice contractelor de vânzare de bunuri cu elemente digitale care necesită un conținut digital sau un serviciu digital pentru a-și îndeplini funcțiile.

În conformitate cu recitalul 44 al Directivei (UE) 2019/771, statele membre ar trebui să poată prevedea suspendarea sau întreruperea perioadei de răspundere contractuală în cazul reparării, al înlocuirii ori al negocierilor dintre vânzător și consumator în vederea unui acord amiabil. În acest context, proiectul de lege prevede prelungirea acestei perioade în cazul în care neconformitatea este remediată prin reparație cu timpul de nefuncționare a bunului, din perioadei de răspundere contractuală și pentru garanția comercială.

ECONOMIE

Restanțele la creditele în lei au crescut în august. Împrumuturile în valută au scăzut

Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor s-a cifrat, în august 2021, la 4,58 miliarde de lei, în creștere cu 1,23% față de suma raportată în luna precedentă, în timp ce restanțele la creditele în valută au scăzut cu 9,79%, la 1,42 miliarde de lei (echivalent), conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), citate de Agerpres.

CECCAR FM

Publicat

pe

Totalul creditelor în lei era, în august, de 220,893 miliarde de lei (cu 1% peste valoarea din luna precedentă), din care 84,587 miliarde de lei erau sume contractate de agenții economici și 132,028 miliarde de lei împrumuturi luate de populație.

Creditele în valută totalizau 92,01 miliarde echivalent lei în august 2021 (cu 0,11% mai mult față de iulie 2021), din care 55,203 miliarde de lei împrumuturi contractate de agenții economici și 29,155 miliarde de lei credite luate de populație.

Bucureștenii aveau, la finele lunii august, credite în lei restante în sumă de 1,803 miliarde de lei (1,780 miliarde de lei în iulie) și în valută de 523,8 milioane de lei, echivalent (646,3 milioane de lei în iulie). Totalul creditelor în lei contractate în Capitală se cifra în august la 80,551 miliarde de lei (79,430 miliarde de lei luna precedentă), iar al celor în valută la 48,059 miliarde de lei (48,320 miliarde de lei în iulie).

Continuare

ECONOMIE

Ghidul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Documentul aduce clarificări cu privire la obligațiile fiscale ale persoanelor care obțin astfel de venituri.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală din România au obligația să declare veniturile și să plătească impozite, taxe, contribuții și alte sume la bugetul general consolidat. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.

Ghidul redă definiția veniturilor din proprietate intelectuală, care sunt veniturile incluse în această categorie, tratamentul fiscal al veniturilor de acest tip plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă, precum și al celor primite de la alți plătitori decât cei menționați mai sus.

Regulile generale privind opțiunea de a stabili venitul net anual în sistem real pe baza datelor din contabilitate, declararea veniturilor și plata impozitului, respectiv completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuțiile sociale obligatorii datorate de contribuabilii care obțin astfel de venituri, opțiunea de a dispune asupra destinației sumei reprezentând până de 3,5% din impozitul pe venitul realizat din drepturi de proprietate intelectuală sunt alte subiecte abordate în documentul citat.

Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală poate fi consultat pe site-ul ANAF, secțiunea Asistență contribuabili – Servicii oferite contribuabililor – Ghiduri curente și alte materiale informative.

Continuare

ECONOMIE

Proiect: Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul procedurii de implementare a sesiunii nr. 2 aferente măsurii 1 „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completările și modificările ulterioare.

Obiectivul principal al schemei de ajutor de stat îl constituie acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3 din prezenta procedură, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă.

Schema este implementată de către MEAT în parteneriat cu Agențiile pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Acordarea ajutoarelor de stat în cadrul măsurii se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevăzute de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, aprobat de Comisia Europeană. Schema se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Măsura este valabilă până la 31 decembrie 2021, iar plățile în cadrul măsurii vor fi efectuate până la 31 decembrie 2023.

Sesiunea a doua a măsurii „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi bugetată din sumele rămase neutilizate în cadrul primei sesiuni până la valoarea aprobată prin OUG nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19 de 100.000.000 euro, din care  85.000.000 euro din bugetul POC 2014-2020 și 15.000.000 euro din cofinanțarea de la bugetul de stat, la cursul valutar Infoeuro valabil pentru luna septembrie 2020. Prin implementarea întregii măsuri în cele două sesiuni se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 50.000 de beneficiari.

Microgranturile se acordă pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat încheiat cu următoarele categorii de beneficiari: a) întreprinderile mici și mijlocii care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019; b) PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale, alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege și ONG-uri cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 130/2020; c) PFA/CMI, dacă au fost implicate în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care nu au beneficiat de stimulentul medical acordat în baza OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020. Dovada implicării în activitățile legate de COVID-19, dar și pentru neacordarea stimulentului medical se face prin completarea unei adeverințe-formular și încărcarea acesteia în aplicația de înscriere, emisă de unitatea sanitară unde a prestat serviciul beneficiarul/direcția de sănătate publică județeană, după caz .

Microgranturile se acordă, pe bază de contract de acordare a ajutorului de stat, beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) au desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA/CMI pentru care începerea activității poate să fi avut loc până la data de 1 februarie 2020;

b) respectă condiția de la art. 6, lit b) din OUG nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, cu excepția beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuți la art. 3.2 alin (1), lit. b) și c) din prezenta procedură;

c) își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant;

d) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019;

j) nu depășesc plafonul maxim impus de Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 aprobat de către Comisia Europeană.

Înscrierea în cadrul sesiunii 2 aferente măsurii 1-Microgranturi, creare profil, user, parolă și completarea formularului de înscriere în vederea obținerii finanțării se fac online pe link-ul granturi.imm.gov.ro. Aplicanții au obligația de a urmări informațiile referitoare la măsura de sprijin postate pe site-ul ministerului pe toată perioada de implementare (înscriere, verificare, clarificări, semnare contract, depunere documente decont, încărcare documente cheltuieli, efectuare plăți, monitorizare, raportare), precum și în contul creat la înscriere, denumit în continuare front office (FO).

Înscrierile în cadrul măsurii se vor realiza în două etape distincte:

 Etapa 1 de creare profil, user și parolă, unde aplicanții vor înregistra cu semnătură electronică, atât datele reprezentantului legal/împuternicit, cât și datele IMM/PFA/ONG/CMI/II/IF/profesie liberală conform art 3.2, alin (1) din prezenta procedură;

▪ Etapa 2 de înscriere în cadrul măsurii 1 – Microgranturi în care aplicanții, cu profilul, user, și parola generate în prima etapă, vor completa și transmite formularul de înscriere conform Anexei nr 1 la prezenta procedură.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/