Rețele sociale

ECONOMIE

Companiile listate la BVB ajung la cele mai mari valori din istorie

Pentru prima dată în istorie, capitalizarea cumulată a companiilor listate pe Piață Reglementată a Bursei de Valori București (BVB) a ajuns la 204,9 miliarde lei, echivalentul a 41,5 miliarde euro, anunță instituția, citată de Mediafax.

Radio CECCAR FM

Astfel, cele 84 de companii listate pe segmentul principal al BVB au atins noi maxime istorice în ceea ce privește nivelul capitalizării în penultima ședința de tranzacționare a lunii trecute, pe 30 august, după ce, tot în luna august, au doborât record după record în ceea ce privește nivelul acestui indicator. Luând în calcul exclusiv companiile românești listate la BVB pe Piața Reglementată, capitalizarea acestora a atins noi maxime istorice tot în ședința bursieră din 30 august și a ajuns la un nivel de 132,9 miliarde lei, echivalentul a aproape 27 miliarde euro.

De altfel, Top 10 ședințe bursiere în funcție de cel mai ridicat nivel al capitalizării a fost realizat exclusiv în august 2021, atât la nivelul tuturor companiilor, cât și exclusiv la nivelul companiilor românești listate pe Piața Reglementată a BVB.

„Valoarea companiilor listate la bursa românească a ajuns la cel mai mare nivel din istorie! Este o performanță fără egal și un semnal puternic că listarea înseamnă dezvoltare. Capitalizarea cumulată a tuturor companiilor listate la bursă, atât pe piață reglementată, cât și pe piață AeRO, ajunge la 220 miliarde lei. În acest moment suntem la 18,2%-20,1% din Produsul Intern Brut, raportând capitalizarea curentă a companiilor listate pe ambele piețe ale BVB la PIB-ul estimat pentru acest an sau la cel realizat în 2020. Bursa este o autostrada financiară pentru fluxurile de capital și ne bucură viteză listărilor anunțate în acest an de companiile românești, atât în ceea ce privește emiterea de obligațiuni, cât și de acțiuni. Încurajăm listarea cât mai multor companii pentru că prin prezența pe bursă ele pot aduce, pe termen lung, bunăstare pentru acționari și pentru românii care investesc în ele”, a declarat Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație al BVB.

„Ceea ce se întâmplă acum în piață este cel mai bun exemplu de ceea ce înseamnă a lăsa piața de capital să lucreze pentru tine, iar singura condiție este să fii prezent în piață. A fi investitor este mai mult decât un statut, este recompensa celui care pune capitalul la lucru, nu doar lucrează pentru generarea de capital. Evoluția actuală îi recompensează pe cei care cred și investesc în piața românească. Aceste momente de maxime istorice pot fi un accelerator pentru listarea de noi companii, însă orice moment este oportun pentru prezența pe bursă pentru că piața este cea care reflectă valoarea și oferă un feedback continuu și transparent. În plus, România capătă tot mai multă vizibilitate și expunere și pe plan extern pe măsură ce crește și ponderea țării noastre în structura indicilor internaționali”, a afirmat Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Piața de capital din România a atins noi maxime istorice în luna august. Astfel, la nivelul indicelui BET, care include cele mai tranzacționate 17 companii listate la BVB, a fost atins un maxim de 12.463 puncte, iar la nivelul indicelui BET-TR, care include și dividendele, recordul atins în august a fost de 21.910 puncte. Doar în acest an, creșterea înregistrată de indicele BET a fost de 24,2%, iar avansul indicelui BET-TR a ajuns la 29,7%.

Lichiditatea medie zilnică pe toate tipurile de instrumente financiare a crescut cu 18% în primele opt luni comparativ cu aceeași perioada a anului anterior, de la 57,6 milioane lei (echivalentul a 11,9 milioane euro) la 68 milioane lei (echivalentul a 13,9 milioane euro). Lichiditatea bursei măsurată prin prisma valorii totale de tranzacționare a consemnat o creștere de aproape 20% la nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare, de la 9,6 miliarde lei (1,99 miliarde euro) în primele opt luni din 2020 la 11,4 miliarde lei (2,3 miliarde euro) în primele opt luni ale acestui an.

Activitatea investițională la BVB și-a continuat parcursul ascendent și în acest an, după rezultatele record obținute în 2020, când investitorii prezenți pe bursa românească au tranzacționat instrumente financiare în valoare totală de 18,3 miliarde lei, echivalentul a 3,77 miliarde euro. A fost cea mai mare valoare anuală înregistrată vreodată pe segmentul principal al bursei românești și a depășit cu aproape 25% recordul anterior consemnat în anul 2007. Reamintim că, în septembrie 2020, România a fost promovată de către furnizorul global de indici FTSE Russell la statutul de Piață Emergentă.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending