Connect with us

ECONOMIE

Modificări la reglementările legate de Fondul de garantare a asiguraților

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative. Printre principalele modificări și completări pe care proiectul urmează să le aducă Legii nr. 213/2015  privind Fondul de garantare a asiguraților se numără:

 modificarea definiției plafonului de garantare cu referire expresă la nivelul  maxim al garantării pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract, nu pe un creditor de asigurare astfel cum este reglementat  în prezent; potrivit inițiatorilor, modificarea este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte de asigurare încheiate cu societatea în insolvență și ține cont, totodată, de considerentele Deciziei nr. 29/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din dosarul nr. 3167/1/2019, conform căreia plafonul de garantare prevăzut de lege se aplică pe creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogării în drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanță în parte;

♦ majorarea cuantumului plafonului de garantare de la 450.000 lei la 500.000 lei  pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare  încheiat de asigurătorul aflat în insolvență;

♦ modificarea prevederilor art. 13 din Legea nr. 213/2015 și, implicit abrogarea prevederilor art. 266 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în sensul că Fondul este îndreptățit să efectueze plăți aferente despăgubirilor/indemnizațiilor cuvenite creditorilor de asigurări în termen de 60 de zile, termen calculat de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență a asigurătorului;

♦ pentru situația în care instanța competentă respinge definitiv cererea de deschidere a procedurii de faliment, pentru plățile deja efectuate de către FGA către creditorii de asigurări ai asigurătorului, FGA se poate regresa în vederea recuperării acestor sume de la asigurător, putând emite un act în care individualizează suma datorată, act care reprezintă titlu de creanță; dacă suma nu este plătită la scadența stabilită prin lege, titlul de creanță devine titlu executoriu;

♦ introducerea prevederii conform căreia, din suma cuvenită creditorului de asigurări, se rețin sumele datorate de către acesta conform contractului de asigurare încheiat între părți; scopul prevederii propuse este acela de a diminua durata în care Fondul plătește creditorilor de asigurări sumele datorate, în practică întâlnindu-se situații în care plata a putut fi efectuată, conform legii, numai după ce creditorul a făcut dovadă că a achitat primele restanțe conform condițiilor contractuale;

♦ reglementarea competenței Fondului de a deschide dosare de daună, la solicitarea petenților,  în cazul daunelor avizate la asigurători înainte de data retragerii autorizației de funcționare, dar pentru care aceștia nu au deschis dosarele de daună, precum și de a efectua constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurători; scopul prevederilor propuse este acela de a proteja creditorii de asigurări aflați în situațiile descrise, situații întâlnite în practică;

♦ introducerea unor dispoziții privind stabilirea cuantumului daunelor morale cu respectarea principiului echității și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, ținându-se cont de criterii obiective și rezonabile; prevederea este necesară în condițiile în care procesul de determinare a cuantumului acestui tip de daune include o doză irefutabilă de aproximare raportată la unele criterii precum situația familială, profesională și socială și are drept scop stabilirea unei valori fără a se ajunge la o îmbogățire fără just temei;

♦ reglementarea expresă a faptului că executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; prevederea ține cont de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 80/2017 și de necesitatea corelării cu dispozițiile Legii nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că Fondul nu se susbstituie asigurătorului în faliment și că nu există o transmisiune a obligațiilor acestuia către Fond;

♦ modificarea căii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plății sumelor solicitate; astfel, proiectul de OUG prevede faptul că asemenea decizii pot fi contestate la instanțele civile de la sediul Fondului (spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București), căile de atac fiind cele prevăzute de Codul de procedură civilă. Modificarea căii de atac din contencios în civil survine ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție;

♦ introducerea posibilității Fondului de a se îndrepta în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond, în vederea recuperării acestora putând exercita astfel de acțiuni inclusiv împotriva persoanelor care îndeplinesc servicii de interes public și care au încasat necuvenit sume de la Fond în exercitarea acestor servicii; propunerea are în vedere practica judiciară în domeniul executărilor silite urmare a numeroase demersuri de executare silită declanșate de executori judecătorești;

♦ actualizarea capitolului privind contravențiile și sancțiunile, inclusiv introducerea unor prevederi privind posibilitatea aplicării de sancțiuni contravenționale complementare;

♦ inserarea unei prevederi rezultate din necesitatea soluționării dosarelor de daună cu elemente de extraneitate în scopul de a facilita demersurile creditorilor de asigurări, rezidenți în alte state membre, de a obține despăgubiri de la Fond. Astfel, se prevede expres faptul că, pentru a facilita demersurile creditorilor de asigurări rezidenți în alte state membre de a obține despăgubiri de la Fond, acesta poate mandata Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), care este biroul auto român conform prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, sau organisme similare din alte state membre/corespondenți externi desemnați să gestioneze dosarele de daună, ținând cont de acordurile semnate în cadrul Sistemului Carte Verde. Prevederea este necesară și în condițiile în care birourile naționale auto garantează plata despăgubirilor chiar și în situația în care asigurătorul membru al biroului care a încheiat Carte Verde este în stare de faliment, obligație asumată prin aderarea la sistemul Carte Verde. Garanția birourilor este la nivelul despăgubirii datorate conform legii aplicabile, fără nicio limitare a acesteia. Mai mult decât atât, în cadrul sistemului Carte Verde, birourile naționale din statul de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor garantează despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul altor state ale căror birouri naționale au aderat la sistem, iar constatarea și evaluarea prejudiciilor se face, cu deplină competență, de biroul național al statului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul, în conformitate cu legea aplicabilă, care este, de regulă, legea statului respectiv;

♦ crearea cadrului legal care să permită unor instituții și autorități ale statului (cum ar fi, de exemplu, unitățile de poliție, medicale, inspectoratele județene pentru situații de urgență etc.) să comunice Fondului, la cerere, informațiile deținute cu privire la cauzele și împrejurările producerii riscurilor asigurate și la prejudiciile ori vătămările provocate, în vederea stabilirii și plății despăgubirilor cuvenite.

ECONOMIE

Noi reglementări privind Instrucțiunile de completare a numărului de evidență a plății

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pentru consultare un proiect de Ordin pentru completarea OPANAF nr. 3607/2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor de completare a numărului de evidență a plății. Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că una dintre aplicațiile informatice ce trebuie dezvoltată în vederea optimizării activității ANAF o reprezintă Nivelul Operativ al Executării Silite (NOES), aplicație care redă în mod operativ, stadiul măsurilor de executare silită întreprinse de către organele fiscale centrale din subordinea ANAF, pentru recuperarea:  creanțelor bugetare individualizate în titluri executorii transmise spre recuperare organelor fiscale centrale de către alte instituții sau autorități publice; ▪ creanțelor fiscale stabilite în sarcina debitorilor solidari cu debitorul principal; ▪ creanțelor fiscale instituite în evidențele fiscale prin întocmirea actelor de executare care vizează sechestrarea, evaluarea și valorificarea bunurilor.

„Principalul obiectiv pentru care a fost creată o astfel de aplicație a fost acela de a facilita reacția rapidă a administrației fiscale în fața acumulării de arierate prin optimizarea activității de colectare ca urmare a standardizării și automatizării fluxurilor informaționale aferente executării silite. În plan secundar, această aplicație informatică are rol în gestionarea integrată a creanțelor/informațiilor despre creanțe care nu pot fi înregistrate în aplicațiile informatice Sistemul de administrare a creanțelor fiscale (SACF) și Gestiunea obligațiilor din taxe, impozite, contribuții și amenzi (GOTICA)”, precizează ANAF. Astfel, în vederea implementării fluxului de informații în ceea ce privește realizarea procedurii de valorificare a bunurilor sechestrate a fost necesară deschiderea unui cont prin intermediul căruia se înregistrează operațiunile care vizează încasarea prețului bunurilor valorificate, precum și a taxei de participare la licitație.

Acest cont a fost deschis pe seama organelor de executare silită – titularul de cont, respectiv Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili/administrațiile județene ale finanțelor publice/serviciile fiscale municipale/serviciile fiscale orășenești/administrațiile fiscale publice ale sectoarelor Municipiului București, însă pentru atribuirea unei plăți unei anume proceduri de valorificare este necesară utilizarea numărului de evidență a plății. În funcție de numărul de evidență a plății înscris în documentul de plată, organul de executare identifică cărei proceduri de valorificare inițiate îi corespunde suma plătită de către ofertant astfel că, în aplicația informatică, este importată informația despre plată în subsistemul aferent desfășurării procedurii de valorificare și atribuită bunului pentru vânzarea căruia se desfășoară această procedură.

În acest mod, urmează a fi implementat fluxul informatic între aplicația informatică NOES și TREZOR, astfel încât să fie realizat schimbul de informații între organele de executare competente în valorificarea bunurilor, prin intermediul operațiunilor de distribuire/transfer derulate în relația cu unitățile Trezoreriei Statului, ceea ce conduce la optimizarea activității de executare a bunurilor sechestrate.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a încheiat protocoale pentru sprijinirea beneficiarilor de fonduri europene prin PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță încheierea, până în prezent, a nouă protocoale de colaborare cu instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

CECCAR FM

Publicat

pe

Potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres, protocoalele stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Printre acestea se află: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituirea avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

„În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora. Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare. De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar”, explică reprezentanții AFIR.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Continuare

ECONOMIE

CE a prezentat măsuri pentru a aborda creșterea prețurilor la energie

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a adoptat astăzi Comunicarea privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, , și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare. Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice”, se menționează în comunicat.

Un set de măsuri pe termen scurt și mediu. Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat. Cadrul juridic existent prevede că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor. În document se menționează că „ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit”.

Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor. Potrivit CE, aceste măsuri sunt următoarele:  acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS; ▪ autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor; ▪ luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea; ▪ prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile; ▪ acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat; ▪ consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale; ▪ investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului; ▪ facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

Tranziția către o energie curată este cea mai bună garanție împotriva șocurilor asupra prețurilor în viitor și trebuie accelerată. UE va continua să dezvolte un sistem energetic eficient, cu o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Deși sursele regenerabile de energie, care sunt mai ieftine, joacă un rol din ce în ce mai important în mixul energetic general, alte surse de energie, inclusiv gazele naturale, sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare. În modul actual de organizare a pieței, atunci când se folosesc gazele naturale, prețul acestora încă determină prețul total al energiei electrice, deoarece toți producătorii primesc același preț pentru același produs – energia electrică – atunci când aceasta intră în rețea. Există un consens general cu privire la faptul că modelul actual de tarifare marginală este cel mai eficient, dar este necesară o analiză suplimentară. Criza a atras atenția și asupra importanței stocării pentru funcționarea pieței gazelor naturale din UE. În prezent, UE dispune de o capacitate de stocare de peste 20 % din consumul său anual de gaze, dar nu toate statele membre au instalații de stocare, iar utilizarea acestor instalații și obligațiile de a menține stocuri variază de la un stat membru la altul.

Măsuri pe termen mediu pentru un sistem energetic decarbonizat și rezilient. Conform documentului adoptat de Executivul comunitar, aceste măsuri sunt: ▪ intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații; ▪ dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului; ▪ însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei; ▪ o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune în ceea ce privește stocurile de gaze în Europa; ▪ analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale; ▪ înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență; ▪ consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.

„Măsurile preconizate vor oferi un răspuns prompt la creșterea prețurilor la energie cu care ne confruntăm în prezent, care este consecința unei situații excepționale la nivel mondial. Acestea vor contribui la asigurarea unei tranziții energetice accesibile ca preț, juste și durabile pentru Europa, precum și la o mai mare independență energetică. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică nu numai că vor reduce dependența de combustibilii fosili importați, dar vor oferi și prețuri angro mai accesibile la energie, care să fie mai reziliente la problemele globale în materie de aprovizionare. Tranziția către o energie curată este cea mai bună asigurare împotriva șocurilor viitoare asupra prețurilor, cum este cel cu care ne confruntăm în prezent, și trebuie accelerată, inclusiv din motive climatice”, precizează CE.

Etapele următoare. Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, va prezenta comunicarea și setul de măsuri deputaților din Parlamentul European la 14 octombrie, iar miniștrilor energiei – la 18 octombrie. Liderii europeni urmează apoi să discute despre prețurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. „Comunicarea reprezintă contribuția Comisiei la dezbaterea în curs la care participă factorii de decizie din UE. Comisia va continua dialogul cu administrațiile naționale, cu industria, cu grupurile de consumatori și cu partenerii internaționali pe această temă importantă și este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre”, se menționează în comunicat.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/