Rețele sociale

ECONOMIE

CE: Noi pași la nivel european pentru a realiza transformarea digitală a UE până în 2030

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a propus, zilele trecute, un plan concret de realizare a transformării digitale a societății și a economiei noastre până în 2030, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. „Calea propusă către transpunerea în realitate a deceniului digital va transforma obiectivele digitale ambițioase ale UE pentru 2030 într-un mecanism concret de punere în aplicare. Va fi instituit un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor urmărite de Uniune pentru 2030 în cadrul deceniului digital în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice. Calea propusă vizează, de asemenea, identificarea și implementarea unor proiecte digitale de mare anvergură cu implicarea Comisiei și a statelor membre”, se menționează în comunicat.

Potrivit CE, „criza a scos la iveală un clivaj între întreprinderile care dispun de capacități digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale și a subliniat decalajul dintre zonele urbane bine-conectate și zonele rurale și îndepărtate. Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități pe piața europeană, unde în 2020 au rămas neocupate peste 500 000 de locuri de muncă pentru experți în materie de securitate cibernetică și de date. În conformitate cu valorile europene, calea către transpunerea în realitate a deceniului digital ar trebui să consolideze UE poziția de lider în domeniul digital și să promoveze politici digitale durabile și centrate pe oameni, care să consolideze capacitățile cetățenilor și ale întreprinderilor”.

Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital

Pornind de la comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030“ (dată publicității în martie a.c.), în care Comisia și-a prezentat viziunea pentru o transformare digitală de succes a economiei și a societății Europei până la sfârșitul deceniului, CE introduce acum un cadru de guvernanță solid – Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital – în vederea atingerii obiectivelor digitale. „Progresele statelor membre în domeniul digital au fost foarte inegale în ultimii ani. Tendința arată că țările care progresau într-un ritm lent acum cinci ani au continuat să înregistreze progrese lente până în prezent. Această nouă cale către transpunerea în realitate a deceniului digital va asigura o cooperare structurată care va permite acțiuni colective în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, totodată, punctele de plecare diferite ale statelor membre”, menționează reprezentanții CE.

Concret, Comisia propune să se implice într-un mecanism anual de cooperare cu statele membre, care va cuprinde:  un sistem de monitorizare structurat, transparent și comun, bazat pe Indicele economiei și societății digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și va include indicatori-cheie de performanță; ▪ un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind acțiunile de întreprins; ▪ foi de parcurs strategice multianuale privind deceniul digital pentru fiecare stat membru, în care statele membre își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030; ▪ un cadru anual structurat pentru discutarea și abordarea domeniilor în care nu s-au înregistrat progrese suficiente, prin recomandări și angajamente comune între Comisie și statele membre; ▪ un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaționale.

Monitorizarea progreselor înregistrate

Pentru a se asigura că Europa se apropie rapid de obiectivele deceniului digital, cadrul de guvernanță propus prevede un sistem de monitorizare a progreselor, bazat pe un indice al economiei și societății digitale (DESI) îmbunătățit. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi de parcurs strategice naționale pentru a atinge obiectivele. În fiecare an, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene un raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital cu scopul de a: ▪ prezenta performanțele fiecărei țări în domeniul digital, măsurate în raport cu traiectoriile proiectate; ▪ formula recomandări specifice adresate statelor membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, ținând seama de circumstanțele naționale.

Comisia va revizui până în 2026 obiectivele fixate pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, economice și societale.

Proiecte multinaționale

Proiectele multinaționale sunt proiecte de mare anvergură care ar contribui la atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 – proiecte pe care niciun stat membru nu le-ar putea dezvolta pe cont propriu. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să se reunească și să își pună în comun resursele pentru a-și consolida capacitățile digitale în domenii fundamentale pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și pentru susținerea redresării Europei.

Comisia a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care include mai multe domenii de investiții: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și investițiile în competențele digitale ale cetățenilor.

Diferitele obiective vor accelera procesul de digitalizare și vor duce la consolidarea rezilienței și a suveranității tehnologice prin integrarea pe piață a unui număr mai mare de specialiști care vor lucra în domeniul digital sau prin stimularea diferitelor sectoare să dezvolte tehnologii digitale în Europa.

Raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va furniza informațiile necesare pentru a monitoriza evoluțiile și lacunele identificate în ceea ce privește transformarea digitală a Europei și va actualiza lista proiectelor multinaționale.

Proiectele multinaționale ar trebui să atragă investiții finanțate atât din resursele de finanțare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență, cât și din resursele statelor membre. Alte entități publice și private pot investi în proiecte, după caz. CE, acționând ca accelerator de proiecte multinaționale, va ajuta statele membre să își identifice interesele în cadrul proiectelor multinaționale, va pune la dispoziție orientări cu privire la mecanismele de implementare și va oferi asistență în acest sens, astfel încât să asigure participarea pe scară largă și implementarea cu succes a proiectelor.

Programul prevede o nouă structură juridică – Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană (EDIC) – care permite crearea și implementarea rapidă și flexibilă a proiectelor multinaționale.

ECONOMIE

MF propune reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul a fost promovat la inițiativa Ministerului Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Culturii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în scopul „de a îmbunătăți cadrul legal, în contextul în care se impune modificarea pe calea ordonanței de urgență a unor acte normative în vederea evitării unor sincope în aplicarea normelor existente, consolidării financiar-bugetare a României și reducerii unor cheltuieli bugetare”.

Prin noul proiect de act normativ, MF  propune modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum posibilitatea stabilirii, în anumite condiții, a unui număr de funcții de conducere de 10% și acordarea și de către operatorii cu pierderi contabile a anumitor creșteri salariale, relatează Agerpres.

Astfel, proiectul de OUG prevede instituirea posibilității Guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: autoritatea/agenția/instituția s-a reorganizat ca urmare a implementării prevederilor Legii nr. 296/2023, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; după data intrării în vigoare a Legii nr. 296/2023 a primit atribuții suplimentare pentru punerea în aplicare a unor prevederi legislative europene.

Documentul mai prevede ca serviciile publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, serviciile publice „Salvamont” și cele publice de salvare acvatică să își desfășoare activitatea cu un număr mai redus de posturi decât cel prevăzut la art. XXIX alin. (1) din Legea nr. 296/2023, respectiv 50 de posturi.

De asemenea, conform Notei de fundamentare, pentru a nu afecta veniturile salariale aflate în plată pentru majoritatea personalului operatorilor economici se propune menținerea acordării bonusurilor reprezentând drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichetele de masă/norma de hrană la valoarea aflată în plată, pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei, inclusiv, atât pentru operatorii economici care nu au pierderi, cât și pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi.

Proiectul mai propune exceptarea de la aplicarea măsurilor pentru disciplina economico-financiară a întreprinderilor publice cu capital deținut majoritar de stat ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a celor definite la alin. (3) – (6) de la art. 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice precum și a Băncii Națională a României.

De asemenea, pentru operatorii economici care au indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se reglementează posibilitatea, ca în baza aprobării autorității publice tutelare să efectueze cheltuieli necesare în vederea realizării acestor indicatori prin excepție de la prevederile din capitolul III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

„Se creează temeiul legal pentru a se putea elabora în viitor Memorandumuri de exceptare a unor operatori economici de la aplicarea prevederilor capitolului III – Măsuri pentru disciplina economico-financiară, pentru unele categorii de cheltuieli, în cazul în care aplicarea acestor măsuri afectează negativ activitatea acestor operatori”, se menționează în Nota de fundamentare.

Avându-se în vedere necesitatea îndeplinirii unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliți în baza unor contracte de finanțare din fonduri europene nerambursabile, se propune ca prevederile în vigoare referitoare la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din sistemul bugetar să nu se aplice posturilor vacante a căror ocupare condiționează îndeplinirea acestor indicatori.

Proiectul subliniază că, din cauza insuficienței fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a epuizării bugetelor programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară reglementarea asigurării unor surse alternative de finanțare. „Astfel, prin prezentul act normativ se propune: amânarea reîntregirii fondurilor utilizate din Programul Național de Redresare și Reziliență în decembrie 2023, până la sfârșitul anului 2024; continuarea utilizării temporare a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente Programului Național de Redresare și Reziliență, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020. Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite din sumele alocate de la bugetul de stat (…) până la finele anului 2024; modificarea mecanismului reîntregirii sumelor utilizate temporar din bugetul de stat în locul finanțării europene. Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autoritățile de Management a plății cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național și european”, se precizează în document.

Proiectul de act normativ mai propune ca Executivul să poată stabili anual, prin Memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților, cu capital integral sau majoritar de stat, precum și în cazul regiilor autonome înființate de stat, care aplică prevederile OG nr. 64/2001, repartizarea unei cote din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, mai mare decât limita stabilită, de minimum 50% dividende/vărsăminte la bugetul de stat.

De asemenea, s-a reglementat că Guvernul poate aproba, în cazuri temeinic justificate, prin memorandumuri, elaborate de autoritățile publice tutelare în baza unor analize efectuate de acestea, și avizate de Ministerul Finanțelor, exceptarea sau stabilirea unei alte cote decât cea prezentată mai sus. Totodată, s-a reglementat că diferența dintre cota ce poate fi stabilită anual de Guvern prin memorandum elaborat de Ministerul Finanțelor și cea aprobată de Guvern, prin memorandumuri elaborate de autoritățile publice tutelare, să fie repartizată la alte rezerve, ca sursă proprie de finanțare și să fi utilizată exclusiv și în integralitate în scopul finanțării investițiilor cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora din anul curent, iar suma rămasă neutilizată la finele anului în curs să se vireze sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul statului în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

În vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, proiectul reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la 31 decembrie 2023 să poată acorda anumite creșteri salariale condiționat de prezentarea, odată cu aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, a unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor sau Consiliul de Administrație, după caz, care să conțină măsuri concrete și cuantificabile de reducere a pierderilor și plăților restante, după caz și termenele de realizare a acestora și să nu programeze în anul 2024 creșterea numărului de personal față de cel realizat în anul 2023, cu anumite excepții.

Alte condiții sunt să nu acorde în anul 2024 premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare, să nu majoreze/indexeze sau după caz să nu prevadă alte mecanisme de creștere salarială în cursul anului 2024, pentru drepturile reprezentând salarii aflate în plată la 31 decembrie 2023.

De asemenea, pentru operatorii economici care au înregistrat profit în anul precedent și care nu programează pierderi în anul 2024, se reglementează ca în cazuri temeinic justificate, precum realizarea unor investiții cu impact major în menținerea/dezvoltarea activității economice a acestora, precum și de influența unor factori care nu depind de acțiunea/inacțiunea acestora, să poată fi exceptați de la aplicarea corelației dintre indicele de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat cu indicele de creștere a productivității muncii calculate în unități valorice sau fizice, după caz, prin Memorandum aprobat de Guvern.

Se reglementează că sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 să fie acordate proporțional cu numărul de luni din anul curent, urmărindu-se astfel a se evita acordarea unor creșteri ale cheltuielilor de natură salarială mai mari decât decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, chiar dacă aceste cheltuieli se încadrează în nivelul aprobat.

„Pe cale de consecință, în situația în care acordarea unor creșteri salariale nu se va face de la începutul anului 2024, respectiv de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, după caz, ci în a doua parte sau în ultima parte a anului 2024, există posibilitatea ca unii operatori economici să acorde creșteri semnificativ mai mari ale cheltuielilor de natură salarială decât indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru întreg anul 2024, ei încadrându-se în nivelul aprobat al anului 2024, dar care, în anul următor, vor conduce la o reîntregire a cheltuielilor cu salariile superioară indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2024 (6%)”, se menționează în Nota de fundamentare.

Totodată, se prevăd sancțiuni pentru nerespectarea politicii salariale de către operatorii economici care înregistrează pierderi și/sau plăți restante.

Proiectul de OUG mai prevede, având în vedere succesul de care s-a bucurat Programul social național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității și numeroasele solicitări ale potențialilor beneficiari înscriși deja pe o lista de așteptare, continuarea derulării proiectului și în anul 2024, prin crearea condițiilor pentru asigurarea creditelor de angajament necesare derulării acestuia.

Continuare

ECONOMIE

Cadrul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din PAC 2023-2027, aprobat

Radio CECCAR FM

Guvernul a stabilit cadrul general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Agerpres.

„În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat. Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 – Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, notează sursa citată.

Actul normativ vizează clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ și instituțional, explicarea unor termeni și expresii, astfel încât utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate, modificarea și completarea normelor privind plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027.

De asemenea, documentul vizează asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Continuare

ECONOMIE

Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 600 milioane lei în ianuarie

Radio CECCAR FM

În luna ianuarie 2024 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,358 miliarde euro, comparativ cu 760 milioane euro în luna ianuarie 2023, a anunțat astăzi Banca Națională a României (BNR).

În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 229 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 351 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit de 376 milioane euro comparativ cu un excedent de 27 milioane euro în luna ianuarie 2023, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 72 milioane euro.

Continuare

Trending