Connect with us

ECONOMIE

Noi reglementări privind Instrucțiunile de completare a numărului de evidență a plății

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pentru consultare un proiect de Ordin pentru completarea OPANAF nr. 3607/2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor de completare a numărului de evidență a plății. Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că una dintre aplicațiile informatice ce trebuie dezvoltată în vederea optimizării activității ANAF o reprezintă Nivelul Operativ al Executării Silite (NOES), aplicație care redă în mod operativ, stadiul măsurilor de executare silită întreprinse de către organele fiscale centrale din subordinea ANAF, pentru recuperarea:  creanțelor bugetare individualizate în titluri executorii transmise spre recuperare organelor fiscale centrale de către alte instituții sau autorități publice; ▪ creanțelor fiscale stabilite în sarcina debitorilor solidari cu debitorul principal; ▪ creanțelor fiscale instituite în evidențele fiscale prin întocmirea actelor de executare care vizează sechestrarea, evaluarea și valorificarea bunurilor.

„Principalul obiectiv pentru care a fost creată o astfel de aplicație a fost acela de a facilita reacția rapidă a administrației fiscale în fața acumulării de arierate prin optimizarea activității de colectare ca urmare a standardizării și automatizării fluxurilor informaționale aferente executării silite. În plan secundar, această aplicație informatică are rol în gestionarea integrată a creanțelor/informațiilor despre creanțe care nu pot fi înregistrate în aplicațiile informatice Sistemul de administrare a creanțelor fiscale (SACF) și Gestiunea obligațiilor din taxe, impozite, contribuții și amenzi (GOTICA)”, precizează ANAF. Astfel, în vederea implementării fluxului de informații în ceea ce privește realizarea procedurii de valorificare a bunurilor sechestrate a fost necesară deschiderea unui cont prin intermediul căruia se înregistrează operațiunile care vizează încasarea prețului bunurilor valorificate, precum și a taxei de participare la licitație.

Acest cont a fost deschis pe seama organelor de executare silită – titularul de cont, respectiv Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili/administrațiile județene ale finanțelor publice/serviciile fiscale municipale/serviciile fiscale orășenești/administrațiile fiscale publice ale sectoarelor Municipiului București, însă pentru atribuirea unei plăți unei anume proceduri de valorificare este necesară utilizarea numărului de evidență a plății. În funcție de numărul de evidență a plății înscris în documentul de plată, organul de executare identifică cărei proceduri de valorificare inițiate îi corespunde suma plătită de către ofertant astfel că, în aplicația informatică, este importată informația despre plată în subsistemul aferent desfășurării procedurii de valorificare și atribuită bunului pentru vânzarea căruia se desfășoară această procedură.

În acest mod, urmează a fi implementat fluxul informatic între aplicația informatică NOES și TREZOR, astfel încât să fie realizat schimbul de informații între organele de executare competente în valorificarea bunurilor, prin intermediul operațiunilor de distribuire/transfer derulate în relația cu unitățile Trezoreriei Statului, ceea ce conduce la optimizarea activității de executare a bunurilor sechestrate.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/