Rețele sociale

ECONOMIE

Olli Rehn (BCE) avertizează asupra riscurilor provocate de inflația ridicată în zona euro

Creșterea ratei inflației în zona euro încă este în cea mai mare parte temporară, dar gospodăriile și firmele vor începe să-și majoreze previziunile de preț dacă fenomenul va dura mai mult, a declarat Olli Rehn, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar analiștii se așteaptă ca tendința să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE și investitori.

Potrivit unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică  (Eurostat), rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august. Este cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2008 și depășește cu mult obiectivul țintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Analiștii se așteptau ca rata anuală a inflației să ajungă la 3,3% în septembrie.

„Dacă acest nivel ridicat al inflației va dura mai mult timp, va avea probabil un efect mai amplu asupra prognozelor privind inflația”, a explicat Rehn, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei. El a adăugat: „Într-adevăr, previziunile de preț pentru următoarele trei luni, atât în sectorul industrial, cât și în retail, au început să crească, pe fondul acestor presiuni temporare asupra prețurilor. Unii factori care au dus la majorarea ratei inflației s-au dovedit a fi mai persistenți decât s-a crezut anterior, dar există totuși indicii că majorarea prețurilor se atenuează”.

„Când analizăm așteptările pentru un termen mai îndelungat, nu există o tendință crescătoare, iar inflația de bază din zona euro încă este la un nivel redus. Creșterea salariilor încă este sub media de dinaintea pandemiei, în pofida deficitului semnificativ de angajați”, a apreciat oficialul BCE.

În iulie, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunțat modificarea țintei sale de inflație la 2% pe termen mediu, renunțând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o țintă de inflație „mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituția este mai preocupată de o creștere a prețurilor peste ținta sa decât de una mai mică.

Recent, Banca Centrală Europeană a revizuit în creștere proiecțiile privind inflația, pe fondul unei redresări mai rapide decât se estima, în urma pandemiei.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a apreciat că, deși perspectivele privind inflația în acest an au fost revizuite în creștere, depășind ținta de 2% a BCE, actuala majorare este așteptată să fie temporară, iar pe termen mediu inflația va fi sub 2%. Rata inflației în zona euro ar urma să se situeze anul acesta la 2,2%, depășind ținta de 2% a BCE, și în creștere față de nivelul de 1,9% previzionat în iunie. Actuala creștere a ratei inflației este rezultatul unor factori temporari, cum ar fi prețurile mai ridicate la energie, a explicat Lagarde, astfel încât inflația va scădea anul viitor la 1,7%, față de nivelul de 1,5% previzionat în iunie. În 2023, inflația ar urma să se situeze la 1,5%, ușor peste nivelul de 1,4% previzionat în iunie.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending