Connect with us

ECONOMIE

A fost modificată procedura de anulare a obligațiilor fiscale

CECCAR FM

Publicat

pe

Prin Ordinul nr. 1832/2021 al ANAF, publicat în Monitorul Oficial nr. 1096 din 17 noiembrie 2021 a fost modificată Anexa nr. 5 „Procedură pentru emiterea deciziilor de anulare a obligațiilor fiscale în baza art. 5 din Legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale și a prevederilor Legii nr. 225/2015 privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice“ la OPANAF nr. 2.202/2015. Potrivit ANAF, demersul are la bază Sentința civilă nr. 205/2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 147/33/2017 format prin acțiunea derulată în instanță de societatea 3 PILLAR GLOBAL S.R.L., rămasă definitivă la data de 2 martie 2021 prin soluția nr. 1227/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin respectiva sentință, a fost dispusă anularea pct.2 din cap. II din Anexa 5 a OPANAF nr. 2202/2015 pentru aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale și al Legii nr. 225/2015 privind anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice.

Inițiatorii menționează că, din analiza celor cuprinse în dispozitivul sentinței, a rezultat că „stabilirea datei de 24.07.2015 ca fiind data de intrare în vigoare a Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale este incorectă în contextul în care, potrivit prevederilor art.12, alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare, termenul de 3 zile de intrare în vigoare a legii se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României (20.07.2015) și expiră la ora 24,00 a celei de  a treia zi de la publicare (22.07.2015). Prin urmare, Legea nr. 209/2015 a fost în vigoare începând cu data de 23.07.2015. Pe de altă parte, dispozițiile pct.2 al cap.II din Anexa 5 a OPANAF nr. 2202/2015 nu îndeplinesc cea de a treia condiție impusă de principiul ierarhiei actelor normative instituit de art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, cu modificările și completările ulterioare, conținând o soluție care contravine acestui principiu, respectiv art.1, alin. (1) din Legea nr. 209/2015 prevede anularea obligațiilor fiscale neachitate până la data de 23.07.2015, în timp ce dispozițiile pct.2 stabilesc refacerea evidenței fiscale în cazul stingerilor efectuate după data de 24.07.2015”.

În acest context, în vederea ducerii la îndeplinire a sentinței civile menționate, prin OPANAF nr. 1832/2021 se au în vedere:

– abrogarea dispozițiilor pct.2 al al cap.II din Anexa 5 a OPANAF nr. 2002/2015;

– completarea dispozițiilor cap.II, în sensul introducerii unui nou punct după pct.1, respectiv pct. 11, în care au fost preluate prevederile pct.2, forma în vigoare, mai puțin sintagma „respectiv 24 iulie 2015”, considerând că numai această sintagmă este în vădită neconcordanță cu dispozițiile art. 1, alin. (1) din Legea nr. 209/2015 a căror aplicare trebuie să o realizeze. Astfel, pct. 11 are următorul conținut: „În vederea aplicării prevederilor Legii nr. 209/2015, compartimentul de specialitate verifică în evidența fiscală dacă obligațiile fiscale de natura celor prevăzute la art. 1-4 din Legea nr. 209/2015 au fost stinse după data intrării în vigoare a acestei legi. În situația în care se constată că au fost efectuate astfel de stingeri, compartimentul de specialitate va reanaliza evidența fiscală și va reface stingerile, astfel încât obiectul anulării să îl reprezinte obligațiile fiscale nestinse la data intrării în vigoare a Legii nr. 209/2015”.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/