Connect with us

ECONOMIE

Proiectul BRUA, faza 2, inclus de CE pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a adoptat cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun în domeniul infrastructurii energetice trans-europene, listă pe care se află și mai multe proiecte din România, în special cea de a doua fază a proiectului BRUA, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Lista include 98 de proiecte: 67 proiecte în domeniul transportului și stocării de energie electrică, 20 de proiecte în domeniul gazelor naturale, șase proiecte privind CO2 și cinci proiecte privind rețele inteligente. Toate proiectele de interes comun fac obiectul unor proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor și sunt eligibile pentru sprijin financiar de la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE)/ Connecting Europe Facility (CEF).

În ceea ce privește România, pe listă se află Clusterul România – Serbia, cunoscut și sub denumirea „Mid Continental East Corridor”, care include următoarele proiecte de interes comun: linia electrică aeriană între Reșița (RO) și Pancevo (Serbia); linia electrică aeriană între Porțile de Fier și Reșița; linia electrică aeriană între Reșița și Timișoara/Săcălaz și linia electrică aeriană între Arad și Timișoara/Săcălaz.

În domeniul gazelor naturale, printre proiectele care au legătură cu țara noastră și care sunt incluse pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun sunt: Depozitul subteran de gaze Depomureș, Depozitul subteran de gaze Bilciurești și Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) – Faza II: extinderea capacității de transport în România de la Recaș la Horia spre Ungaria; amplificarea celor trei stații de comprimare (SC Podișor, SC Bibești și SC Jupa); conducta Țărmul Marii Negre – Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră și asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă între România și Ungaria, prin construirea unei stații de comprimare la Csanadpalota (Ungaria).

În domeniul rețelelor inteligente, pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun este inclus și proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network), care vizează modernizarea infrastructurii existente de distribuție, în vederea atingerii obiectivelor naționale și europene privind decarbonizarea, digitalizarea și interconectarea sistemului energetic.

După adoptarea de către Comisia Europeană, cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun va fi trimisă Parlamentului și Consiliului European. Ambii co-legislatori au la dispoziție două luni pentru a accepta sau respinge lista, o procedură care poate fi prelungită cu alte două luni dacă va fi nevoie.

Pentru a solicita finanțare în cadrul CEF-Energy (subvenții pentru studii sau lucrări), proiectele trebuie mai întâi să facă parte din cea mai recentă listă de PCI, pe care Comisia o adoptă la fiecare doi ani. Pentru a fi definite ca un PCI, proiectele trebuie să aibă un beneficiu semnificativ pentru cel puțin două țări ale UE și trebuie să crească competitivitatea, să sporească securitatea energetică a UE și să contribuie la durabilitate. Asistența financiară acordată în cadrul CEF Energy își propune să maximizeze valoarea adăugată a acesteia către decarbonizare.

ECONOMIE

După o perioadă de relativă stagnare, ROBOR la trei luni își reia creșterea

Indicele ROBOR la trei luni și-a reluat creșterea luni, la 2,66% de la 2,63% vineri, după perioada de relativă stabilitate de săptămâna trecută.

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,85%, faţă de 2,83% luni, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,95%, faţă de 2,92%.

BNR a majorat pe 9 noiembrie dobânda-cheie la 1,75%, de la 1,5%.

Indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, este 1,08%, conform Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

Managerii preconizează o creștere accentuată a prețurilor în construcții și în comerț

Managerii chestionați de INS anticipează pentru următoarele trei luni o Creștere accentuată a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul, anunță Institutul Național de Statistică.

CECCAR FM

Publicat

pe

Managerii mai preconizează o relativă stabilitate a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, ăăprecum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii.

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2021, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -3%). Pentru activitatea de fabricare a produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului se va înregistra creștere accentuată (sold conjunctural +60%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2021, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -13%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere accentuată a acestora (sold conjunctural +42%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural -3%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra o relativă stabilitate (sold conjunctural +4%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creștere moderată numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%). Managerii societăţilor comerciale estimează o creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +44%).

Conform estimărilor din luna noiembrie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural -1%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +17%).

Continuare

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://5.154.233.5:8000/