Rețele sociale

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar în primele zece luni, 4,03% din PIB

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB), în scădere față de deficitul de 74,04 miliarde lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). Această evoluție a fost determinată de: (i) creșterea veniturilor bugetare cu 1 punct procentual din PIB (an/an), influențată preponderent de avansul încasărilor din TVA; (ii) reducerea cheltuielilor bugetare cu 2 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile și cu asistența socială.

Totodată, în perioada ianuarie-octombrie 2021, cheltuielile de investiții au fost cu 2,71 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 308,61 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2021, cu 17,1% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai însemnate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA și contribuțiilor de asigurări. 

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 23,34 miliarde lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, consemnând o creștere de 15,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+47,7%), impozitul pe dividende (+31,3%), respectiv Declarația unică (+20,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,7% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 105,00 miliarde lei în primele zece luni ale anului în curs, în creștere cu 12,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,57 miliarde lei în perioada ianuarie – octombrie 2021, în creștere cu 27,8% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 30,8% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 64,40 miliarde lei în primele zece luni ale anului curent, în creștere cu 35,2% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 20,19 miliarde lei în perioada analizată, cu 10,0% peste nivelul înregistrat în ianuarie – octombrie 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată de baza redusă aferentă anului trecut – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parțială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante. Veniturile din accize au însumat 28,62 miliarde lei în ianuarie – octombrie 2021, în creștere cu 14,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 15,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice – determinată în principal de normalizarea consumului de carburanți față de perioada de referință, respectiv un avans de 11,9% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 23,44 miliarde lei în primele zece luni, înregistrând o creștere de 2,1% (an/an), susținută și de dinamica veniturilor din dividende (+5,1% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,64 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2021, în creștere cu 9,6 față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 356,58 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Pe primele zece luni ale anului 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 2,71 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 11,36 miliarde lei.

Cheltuielile de personal au însumat 91,84 miliarde lei, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 70,35 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicați în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de aproximativ 2.033,88 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 47,72 miliarde lei, în creștere cu 6,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 15,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,9%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 5,6 miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 124,12 miliarde lei, în creștere cu 6,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% decât cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creștere a alocației cu circa 16% față de cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, până la sfârșitul lunii octombrie, s-au plătit pe măsuri active 1.742,66 milioane lei, respectiv 607,16 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 190,55 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 419,89 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 67,09 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 457,96 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că la sfârșitul lunii octombrie plățile au fost de 3.538,9 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 5,76 miliarde lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 6,04 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 26,97 miliarde lei, cu 15,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,19 miliarde lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 35,47 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile post-aderare, acestea reprezentând 53,09% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele zece luni ale anului 2021, cu 5,89 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.                                                                                                                                                                 

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 199,67 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending