Connect with us

ECONOMIE

Norme revizuite privind ajutoarele de stat aplicabile proiectelor de interes european

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a adoptat o comunicare revizuită referitoare la normele privind ajutoarele de stat aplicabile proiectelor importante de interes european comun, informează un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Comunicarea privind proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) revizuită se va aplica de la 1 ianuarie 2022. Aceasta stabilește criteriile pe baza cărora Comisia evaluează sprijinul acordat de statele membre pentru PIIEC transfrontaliere care depășesc disfuncționalitățile pieței și permit inovarea revoluționară în sectoare și tehnologii cheie, precum și investiții în infrastructură, cu efecte de propagare pozitive pentru economia UE în general.

„Normele noastre privind ajutoarele de stat aplicabile proiectelor importante de interes european comun permit statelor membre și industriei să investească împreună în inovații și infrastructuri revoluționare. Ele fac acest lucru atunci când piața în sine nu răspunde așteptărilor, deoarece riscurile sunt prea importante pentru un singur stat membru sau o singură întreprindere. Aceste proiecte trebuie, de asemenea, să aducă beneficii economiei UE în sens larg. În urma unui amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor noastre pentru a spori și mai mult deschiderea PIIEC și pentru a facilita participarea întreprinderilor mici și mijlocii”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Comunicarea revizuită privind PIIEC include o serie de ajustări specifice pentru a reflecta experiența dobândită precum și pentru a alinia normele relevante la prioritățile actuale ale UE.

În primul rând, comunicare prevede că proiectelor importante de interes european comun trebuie să implice în mod normal cel puțin patru state membre și impun ca PIIEC să fie concepute într-un mod transparent și incluziv. În acest fel, toate statele membre sunt informate cu privire la posibila lansare a unui PIIEC, de exemplu prin intermediul contactelor și al reuniunilor pregătitoare, și că li se oferă posibilitatea de a participa dacă sunt interesate.

De asemenea, este facilitată participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în cadrul PIIEC și sporește beneficiile implicării acestora, prin facilități specifice pentru evaluarea compatibilității ajutorului acordat IMM-urilor, cum ar fi posibilitatea ca întreprinderile mai mici să aibă o contribuție proprie la proiecte mai limitată decât cea cerută în general. Comunicarea revizuită încurajează, de asemenea, colaborările dintre întreprinderile mai mari care participă la un PIIEC și IMM-uri.

În plus, comunicarea aliniază obiectivele la prioritățile actuale ale UE. În acest sens, de exemplu, pentru a sprijini strategiile de mediu ale UE și pentru a accelera tranziția verde a UE, Comunicarea revizuită privind PIIEC prevede obligația statelor membre de a furniza dovezi privind conformitatea proiectelor notificate cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Totodată, comunicarea revizuită privind PIIEC clarifică criteriile pentru combinarea fondurilor UE cu cele naționale.

În același timp, comunicarea revizuită confirmă cerința ca PIIEC să producă efecte de propagare pozitive semnificative în întreaga UE și menține, de asemenea, garanții solide pentru a se asigura că ajutorul este limitat la ceea ce este necesar și pentru a preveni denaturarea nejustificată a concurenței.

Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) sunt proiecte transfrontaliere revoluționare ambițioase de inovare și infrastructură desfășurate de statele membre, care pot contribui în mod semnificativ la realizarea strategiilor UE, inclusiv a Pactului verde european și a strategiei digitale, generând, în același timp, efecte de propagare pozitive care se fac resimțite și în afara statelor membre participante, la nivelul economiei UE și al cetățenilor săi în sens larg.

Recent, Comisia Europeană a aprobat primul proiect transfrontalier de infrastructură inteligentă („smart grid”) al României, dezvoltat în parteneriat de către Delgaz Grid SA, compania de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, parte a grupului E.ON, CNTEE Transelectrica SA, operatorul național de transport și sistem, și MAVIR, operatorul de transport maghiar.

Cea de-a 5-a listă PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor naturale, 6 proiecte de rețele de CO2 și 5 proiecte de rețele de distribuție energie electrica inteligente. De asemenea, lista a 5-a PCI cuprinde încă 4 proiecte de interes comun dezvoltate de CNTEE Transelectrica SA, parte a Clusterului România – Serbia „Mid Continental East Corridor”, incluzând: Linia de Interconexiune dintre Reșița (RO) și Pancevo (RS), Linia Internă dintre Porțile de Fier și Reșița, Linia Internă dintre Reșița și Timișoara/Sacalaz, precum și Linia Internă dintre Arad și Timișoara/Sacalaz.

ECONOMIE

Numărul racordărilor la rețelele de energie electrică și gaze naturale nu a crescut

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul racordărilor consumatorilor casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice nu a crescut, deși legislația în domeniu a fost modificată tocmai pentru a stimula acest proces, a constat Consiliul Concurenței, în urma unei analize, informează instituția. „Creșterea numărului de racordări ar conduce expansiunea piețelor de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale către consumatorii casnici și, implicit, la creșterea portofoliului furnizorilor existenți și la apariția de noi furnizori pe piață. Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de autoritatea de concurență, deși numărul de cereri de racordare la rețelele de distribuție depuse de clienții casnici a crescut, nu s-a înregistrat și o majorare a lucrărilor de racordare, deci a locurilor de consum casnic”, precizează Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Astfel, în cazul energiei electrice, în timp ce numărul cererilor de racordare primite de operatorii de distribuție, în primul semestru din 2021, din partea clienților casnici a crescut cu 31% față de semestrul 1 din 2020, numărul locurilor de consum a crescut cu doar 1,4%.

În cazul gazelor naturale, numărul cererilor de racordare transmise de clienții casnici a crescut cu circa 170% în semestrul 1 din 2021 comparativ cu semestrul 1 din 2020, în timp ce numărul locurilor de consum a crescut cu doar 3,6%.

În a doua parte a anului 2020, cadrul legislativ primar privind procesul de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări importante, operatorul de distribuție de energie electrică sau de gaze naturale având obligația de a racorda la rețea toți solicitanții clienți finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani. Aceste modificări au fost urmate de adaptarea de către ANRE a legislației secundare, în primul trimestru al anului 2021.

În acest context, la solicitarea Parlamentului României, autoritatea de concurență a demarat o analiză privind activitatea de racordare a clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice.

În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenței a analizat modificările aduse cadrului normativ și a solicitat operatorilor de distribuție date și informații cu privire la procesul de racordare, purtând și discuții cu unii dintre acești operatori. De asemenea, autoritatea de concurență a transmis opiniile sale pe marginea anumitor proiecte de acte normative de reglementare primară și secundară.

În urma analizei, a rezultat că în situația în care legislația ar permite autorităților publice locale să finanțeze în întregime procesul de dezvoltare a rețelelor/sistemelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, s-ar putea impulsiona activitatea de racordare. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă adaptarea legislației astfel încât să permită autorităților locale finanțarea în întregime a lucrărilor de dezvoltarea a rețelelor, finanțarea putând fi asigurată în acest caz din resursele locale sau prin accesarea de fonduri naționale și/sau comunitare de investiții.

De asemenea, autoritatea de concurență apreciază că realizarea lucrărilor de racordare nu trebuie să aibă la bază doar principiul eficienței economice, ci acesta trebuie coroborat cu alte criterii, cum ar fi o durată clară până la racordare. În acest fel s-ar oferi o certitudine în ceea ce privește durata maximă de timp pentru extinderea rețelelor/sistemelor de distribuție, inclusiv pentru investițiile cu un grad redus de eficiență.

Consiliul Concurenței pune în consultare publică Raportul intermediar privind racordarea clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice. Documentul prezintă activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție, inclusiv activitățile și etapele acestui proces, evoluțiile cadrului normativ aplicabil, anumite elemente extrase din chestionarele completate de operatorii de distribuție, precum și unele din problemele indicate de aceștia cu privire la procesul de racordare. Observații pe marginea analizei intermediare a Consiliului Concurenței pot fi transmise, în termen de 30 de zile, la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro.

„Întrucât cadrul normativ care vizează activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări recente, prin adoptarea la finele anului 2021 a OUG nr. 143/2021, Consiliul Concurenței va continua analiza sa cu privire la subiectul racordării, urmând a prezenta rezultatul acesteia și eventualele recomandări. De altfel, acest sector de racordare la rețele de gaze naturale și energie electrică a reprezentat o preocupare constantă a Consiliului Concurenței care a utilizat, în această zonă, întreaga paletă de instrumente de care dispune. În ultimii ani, autoritatea de concurență a aplicat sancțiuni de peste 10 milioane euro unor companii care își desfășoară activitatea pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurență”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

Forumul de la Davos va organiza o reuniune cu participare fizică în perioada 22-26 mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Forumul Economic Mondial (WEF) a anunțat că o reuniune cu participare fizică se va desfășura în stațiunea montană Davos, în perioada 22-26 mai, după ce săptămâna aceasta au avut loc mai multe reuniuni online, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Conform acestui anunț, pentru prima dată în ultimii doi ani, Forumul de la Davos va reveni în stațiunea elvețiană de ski unde elita politică și de afaceri a lumii obișnuia să se întâlnească.

În mod tradițional, Forumul Economic Mondial se desfășoară în Elveția în luna ianuarie. Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizație internațională.

În luna decembrie a anului trecut, organizatorii au anunțat că evenimentul programat a se desfășura în perioada 17-21 ianuarie a trebuit să fie amânat avându-se în vedere incertitudinile persistente cu privire la varianta Omicron.

„După toate întâlnirile virtuale din ultimii doi ani, liderii din mediul politic, de business și societatea civilă trebuie, în sfârșit, să se reunească din nou în persoană”, a declarat fondatorul WEF, Klaus Schwab într-un comunicat de presă. „Trebuie să punem la punct o atmosferă de încredere care este necesară pentru a accelera acțiunea în comun și a răspunde la multiplele provocări cu care ne confruntăm”, a adăugat Klaus Schwab.

Potrivit organizatorilor, printre subiectele de pe agenda reuniunii din luna mai se vor număra revenirea după pandemie, schimbările climatice, construirea unui viitor mai bun, accelerarea așa-numitului „stakeholder capitalism” și valorificarea tehnologiilor celei de a patra revoluții industriale.

Forumul Economic Mondial a precizat că va colabora îndeaproape cu guvernul elvețian în ceea ce privește situația de sănătate publică, adăugând că reuniunea va avea loc numai dacă există condițiile necesare pentru a garanta sănătatea și siguranța participanților și a comunității gazdă.

Continuare

ECONOMIE

OPANAF nr. 1721/2021 va fi modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

Printr-un proiect de Ordin care vizează modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune eliminarea din rândul marilor contribuabili a celor care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ.

În Referatul de aprobare a proiectului de ordin pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili, precum și privind unele obligații declarative, ANAF menționează că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, a fost necesară reorganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, acțiune care are la bază administrarea și monitorizarea distinctă a acestei categorii de contribuabili care reprezintă eșantionul agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală, respectiv care contribuie cu cea mai pare pondere la încasarea veniturilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate.

Prin OPANAF nr. 1721/2021, au fost reglementate criteriile de selecție/actualizare a marilor contribuabili care sunt administrați, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, respectiv criteriile specifice, criteriul de baza și criteriul de continuitate. În ceea ce privește criteriul de continuitate, inițiatorii proiectului precizează că menținerea în administrarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili a contribuabililor selectați în baza acestui criteriu a avut la bază considerentul păstrării stabilității în administrarea aceluiași organ fiscal central a acestor contribuabili. Potrivit art. 6 alin. (1) din ordinul invocat, „contribuabilii mari selectați/actualizați potrivit prezentului ordin care nu mai îndeplinesc criteriul specific prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. b) și c) sau criteriul de bază prevăzut la art. 5 nu mai sunt administrați de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc aceste criterii, începând cu data de 1 ianuarie aanului următor expirării acestei perioade”.

„Situația economică generată de pandemia COVID-19 a condus la diminuarea lichidităților financiare și a patrimoniului deținut de contribuabili. Astfel, s-a constatat faptul că o parte dintre contribuabilii menținuți în categoria marilor contribuabili în funcție de criteriul continuității au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului mediu de angajați, astfel cum rezultă din situațiile financiare aferente anului 2020 comparativ cu cele aferente anului 2019. De asemenea, s-a constatat că 14 dintre acești contribuabili au declarat în situațiile financiare aferente acestor ani cifră de afaceri zero. De asemenea, s-a constatat că, în urma diminuării activității acestor mari contribuabili în perioada pandemiei, obligațiile fiscale declarate au scăzut în anul 2020 față de cele declarate în anul 2019”, se precizează în Referatul de aprobare.

În acest context, precum și ca urmare a faptului că reducerea activității acestor contribuabili a generat o diminuare a încasărilor la bugetul general consolidat, ANAF a considerat necesară reanalizarea pachetului de mari contribuabili care au fost selectați în funcție de criteriul continuității. În acest sens, s-a constatat că din această categorie de mari contribuabili, cei care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ. În aceste condiții, ANAF subliniază că aceștia nu se mai justifică a fi menținuți în categoria marilor contribuabili, ținând cont de faptul că aportul lor în totalul încasărilor la bugetul general consolidat este nesemnificativ, fapt pentru care, prin acest proiect de Ordin, se propune eliminarea lor din rândul marilor contribuabili.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM