Connect with us

ECONOMIE

România, pe ultimul loc în UE la cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare

Cu 0,5% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, România se situează pe ultimul loc în UE, Malta și Letonia (ambele 0,7%), Cipru, Bulgaria și Slovacia (toate 0,9%), conform datelor Eurostat.

CECCAR FM

Publicat

pe

În 2020, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D). Aceasta reprezintă o scădere de 1 miliard de euro în comparație cu 2019 (312 miliarde de euro). Intensitatea cercetării și dezvoltării, adică cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, s-a situat la 2,3% în 2020, față de 2,2% în 2019.

Creșterea este urmarea unei scăderi a PIB-ului ca urmare a pandemiei COVID-19. Cu zece ani mai devreme (2010), intensitatea cercetării și dezvoltării era de 2,0%.

Sectorul companiilor continuă să fie principalul sector în care au fost cheltuite sumele alocate R&D, reprezentând 66% din totalul cheltuielilor efectuate în 2020, urmat de sectorul învățământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) și sectorul privat non-profit (1%).

Cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării, de 3,5%, a fost înregistrată în Belgia și Suedia

În 2020, cea mai mare intensitate a cercetării și dezvoltării a fost înregistrată în Belgia și Suedia (3,5% din PIB), urmate de Austria (3,2%) și Germania (3,1%).

În ultimii zece ani, intensitatea cercetării și dezvoltării a crescut în 24 de state membre, cea mai mare creștere fiind înregistrată în Belgia (+1,5 puncte procentuale; de la 2,0% din PIB în 2010 la 3,5% în 2020), Grecia (+0,9 puncte procentuale; de la 0,6% la 1,5%), Polonia și Cehia (ambele +0,7 puncte procentuale; de la 0,7% la 1,4% și, respectiv, de la 1,3% la 2,0%).

În schimb, intensitatea cercetării și dezvoltării a scăzut în trei state membre: Finlanda (-0,8 puncte procentuale; de la 3,7% la 2,9%), Irlanda și Luxemburg (ambele -0,4 puncte procentuale; de la 1,6% la 1,2% și, respectiv, de la 1,5% la 1,1%), potrivit Mediafax.

ECONOMIE

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8%, în iunie

CECCAR FM

Publicat

pe

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8% în iunie 2022, comparativ cu luna precedentă, la 202,82 milioane de lei, de la 187,78 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), citate de Agerpres.

Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 6,51%, de la 67,6 milioane de lei la 72 milioane de lei, în timp ce arieratele de peste 120 de zile au sporit cu 8,45%, de la 67,4 milioane de lei, în mai, la 73,1 milioane de lei în iunie 2022. De asemenea, arieratele peste 360 de zile au crescut de la 52,8 milioane lei la 57,7 milioane lei (+9,29%).

Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele s-au majorat cu 9,23%, de la 169,76 milioane de lei (în mai) la 185,44 milioane de lei (în iunie).

Datoriile de peste 90 de zile au crescut cu 8,06%, la 69,7 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 7,3%, la 68,9 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au înregistrat un avans de 14,14%, ajungând la 46,8 milioane de lei.

La capitolul „buget de stat și autonome”, arieratele au scăzut de la 18,02 milioane de lei în mai la 17,32 milioane de lei în iunie 2022 (-3,55%). Arieratele de peste 90 de zile s-au diminuat cu 30%, la 2,2 milioane lei, cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 35,5%, la 4,2 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 7,63%, la 10,9 milioane de lei.

Continuare

ECONOMIE

FAO: Prețurile mondiale la alimente au scăzut în iulie, pentru a patra lună consecutiv

CECCAR FM

Publicat

pe

Indicele global al prețurilor produselor alimentare a scăzut și în luna iulie, pentru a patra lună consecutiv, coborând și mai mult față de maximul istoric atins în luna martie, grație în special declinului prețurilor la cereale și uleiuri vegetale, a anunțat Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), transmite AFP, preluată de Agerpres.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate la un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În luna iulie 2022, acest indice a scăzut cu 8,6% comparativ cu luna iunie, până la 140,9 puncte, față de valoarea revizuită de 154,3 puncte atinsă în luna iunie. Chiar dacă a scăzut timp de patru luni, acest indice este în prezent cu 13,1% mai mare decât era în luna iulie 2021.

„Scăderea prețului produselor alimentare de la nivelul istoric este binevenită; cu toate acestea, persistă multe incertitudini, inclusiv prețurile mari la îngrășăminte care pot afecta perspectivele de producție viitoare și veniturile fermierilor”, a declarat economistul-șef al FAO, Maximo Torero.

Reculul din luna iulie al prețului alimentelor se datorează în principal unei scăderi de 19,2% a prețului uleiurilor vegetale, „care a coborât la cel mai redus nivel din ultimele 10 luni”, în condițiile în care au scăzut cotațiile internaționale pentru toate tipurile de uleiuri.

Potrivit FAO, prețurile cerealelor au scăzut cu 11,5%, „în primul rând ca urmare a unei diminuări de 14,5% a prețului grâului, parțial ca reacție la acordul încheiat între Ucraina și Federația Rusia pentru deblocarea exporturilor din principalele porturi din Marea Neagră”, subliniază organizația.

Prețul zahărului, calculat de FAO, a scăzut cu 3,8% comparativ cu luna iunie, în timp ce prețul lactatelor s-a redus cu 2,5%, iar prețul cărnii calculat de FAO a înregistrat un declin modest, de 0,5%, în condițiile în care a scăzut cererea de import pentru carnea de vită, oaie și porc, în timp ce prețurile internaționale la carnea de pui au atins un maxim istoric.

Continuare

ECONOMIE

Țările UE vor începe să economisească gaz din această săptămână

CECCAR FM

Publicat

pe

Reducerea cu 15% a consumului de gaz în cadrul UE va intra în vigoare la începutul acestei săptămâni pentru a diminua impactul reducerii livrărilor rusești, a anunțat președinția cehă a Consiliului UE, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Astfel, potrivit unei postări pe contul de Twitter, Președinția Consiliului UE precizează că reglementarea privind reducerea cererii de gaz a fost oficial adoptată, iat textul va fi publicat în Jurnalul Oficial la începutul acestei săptămâni și va intra în vigoare la o zi după publicare.

Textul ar urma să fie publicat astăzi și să intre în vigoare marți, au declarat surse diplomatice europene pentru France Presse.

Acordul privind această măsură a fost obținut în cadrul unei reuniuni extraordinare a miniștrilor energiei din UE pe 26 iulie.

Acordul prevede ca fiecare țară să facă „tot posibilul” pentru a reduce, între august 2022 și martie 2023, consumul său de gaz cu cel puțin 15% în raport cu media ultimilor cinci ani în aceeași perioadă.

Măsura a fost impusă de reducerea livrărilor de gaz de către Rusia, care asigura până anul trecut circa 40% din importurile de gaz ale UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut apel la statele membre „să se pregătească pentru scenariul cel mai grav” al unei încetări a livrărilor de gaz de către Rusia.

În caz de „risc de penurie gravă”, un mecanism de alertă va face ca reducerea de 15% să fie „obligatorie” pentru Cei 27, dar acest obiectiv va fi adaptat la realitățile fiecărui stat, în special la capacitățile de a exporta cantitățile de gaz economisite țărilor în nevoie, datorită unei serii de derogări. Statele membre trebuie, în plus, să-și asigure 80% din stocurile necesare de gaz înainte de venirea iernii.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM