Connect with us

ECONOMIE

Investiții de peste 16 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului energetic al României

CECCAR FM

Publicat

pe

Guvernul a analizat, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 miliarde euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice, informează un comunicat al Executivului.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor. „România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat premierul.

Ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030. „România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic, 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile”, se menționează în comunicat.

Strategia Energetică Națională a României (SENR), elaborată în context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/Anexa-HG-PNIESC.pdf).

Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și al Fondului de Modernizare depășește 16 miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectele SER sunt următoarele: ♦ Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; ♦ Energie curată și eficiență energetică; ♦ Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare; ♦ Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice; ♦ Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; ♦ Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate; ♦ România, furnizor regional de securitate energetică; ♦ Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

În ceea ce privește Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC), Executivul precizează că, pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul în care acestea intenționează să abordeze cinci domenii: ♦ Eficiență energetică; ♦ Surse regenerabile; ♦ Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; ♦ Interconectări; ♦ Cercetare și inovare. Guvernul României a adoptat la 4 octombrie 2021 acest document, pentru perioada 2021 – 2030. Țara noastră își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori. Prin investiții, până în 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5,1 GWh de solar și 5,3 GWh de eolian. Per total, România și-a propus ca, în perioada 2021 – 2030, să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz.

„Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare”, precizează Executivul.

ECONOMIE

Numărul racordărilor la rețelele de energie electrică și gaze naturale nu a crescut

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul racordărilor consumatorilor casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice nu a crescut, deși legislația în domeniu a fost modificată tocmai pentru a stimula acest proces, a constat Consiliul Concurenței, în urma unei analize, informează instituția. „Creșterea numărului de racordări ar conduce expansiunea piețelor de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale către consumatorii casnici și, implicit, la creșterea portofoliului furnizorilor existenți și la apariția de noi furnizori pe piață. Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de autoritatea de concurență, deși numărul de cereri de racordare la rețelele de distribuție depuse de clienții casnici a crescut, nu s-a înregistrat și o majorare a lucrărilor de racordare, deci a locurilor de consum casnic”, precizează Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Astfel, în cazul energiei electrice, în timp ce numărul cererilor de racordare primite de operatorii de distribuție, în primul semestru din 2021, din partea clienților casnici a crescut cu 31% față de semestrul 1 din 2020, numărul locurilor de consum a crescut cu doar 1,4%.

În cazul gazelor naturale, numărul cererilor de racordare transmise de clienții casnici a crescut cu circa 170% în semestrul 1 din 2021 comparativ cu semestrul 1 din 2020, în timp ce numărul locurilor de consum a crescut cu doar 3,6%.

În a doua parte a anului 2020, cadrul legislativ primar privind procesul de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări importante, operatorul de distribuție de energie electrică sau de gaze naturale având obligația de a racorda la rețea toți solicitanții clienți finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani. Aceste modificări au fost urmate de adaptarea de către ANRE a legislației secundare, în primul trimestru al anului 2021.

În acest context, la solicitarea Parlamentului României, autoritatea de concurență a demarat o analiză privind activitatea de racordare a clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice.

În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenței a analizat modificările aduse cadrului normativ și a solicitat operatorilor de distribuție date și informații cu privire la procesul de racordare, purtând și discuții cu unii dintre acești operatori. De asemenea, autoritatea de concurență a transmis opiniile sale pe marginea anumitor proiecte de acte normative de reglementare primară și secundară.

În urma analizei, a rezultat că în situația în care legislația ar permite autorităților publice locale să finanțeze în întregime procesul de dezvoltare a rețelelor/sistemelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, s-ar putea impulsiona activitatea de racordare. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă adaptarea legislației astfel încât să permită autorităților locale finanțarea în întregime a lucrărilor de dezvoltarea a rețelelor, finanțarea putând fi asigurată în acest caz din resursele locale sau prin accesarea de fonduri naționale și/sau comunitare de investiții.

De asemenea, autoritatea de concurență apreciază că realizarea lucrărilor de racordare nu trebuie să aibă la bază doar principiul eficienței economice, ci acesta trebuie coroborat cu alte criterii, cum ar fi o durată clară până la racordare. În acest fel s-ar oferi o certitudine în ceea ce privește durata maximă de timp pentru extinderea rețelelor/sistemelor de distribuție, inclusiv pentru investițiile cu un grad redus de eficiență.

Consiliul Concurenței pune în consultare publică Raportul intermediar privind racordarea clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice. Documentul prezintă activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție, inclusiv activitățile și etapele acestui proces, evoluțiile cadrului normativ aplicabil, anumite elemente extrase din chestionarele completate de operatorii de distribuție, precum și unele din problemele indicate de aceștia cu privire la procesul de racordare. Observații pe marginea analizei intermediare a Consiliului Concurenței pot fi transmise, în termen de 30 de zile, la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro.

„Întrucât cadrul normativ care vizează activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări recente, prin adoptarea la finele anului 2021 a OUG nr. 143/2021, Consiliul Concurenței va continua analiza sa cu privire la subiectul racordării, urmând a prezenta rezultatul acesteia și eventualele recomandări. De altfel, acest sector de racordare la rețele de gaze naturale și energie electrică a reprezentat o preocupare constantă a Consiliului Concurenței care a utilizat, în această zonă, întreaga paletă de instrumente de care dispune. În ultimii ani, autoritatea de concurență a aplicat sancțiuni de peste 10 milioane euro unor companii care își desfășoară activitatea pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurență”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

Forumul de la Davos va organiza o reuniune cu participare fizică în perioada 22-26 mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Forumul Economic Mondial (WEF) a anunțat că o reuniune cu participare fizică se va desfășura în stațiunea montană Davos, în perioada 22-26 mai, după ce săptămâna aceasta au avut loc mai multe reuniuni online, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Conform acestui anunț, pentru prima dată în ultimii doi ani, Forumul de la Davos va reveni în stațiunea elvețiană de ski unde elita politică și de afaceri a lumii obișnuia să se întâlnească.

În mod tradițional, Forumul Economic Mondial se desfășoară în Elveția în luna ianuarie. Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizație internațională.

În luna decembrie a anului trecut, organizatorii au anunțat că evenimentul programat a se desfășura în perioada 17-21 ianuarie a trebuit să fie amânat avându-se în vedere incertitudinile persistente cu privire la varianta Omicron.

„După toate întâlnirile virtuale din ultimii doi ani, liderii din mediul politic, de business și societatea civilă trebuie, în sfârșit, să se reunească din nou în persoană”, a declarat fondatorul WEF, Klaus Schwab într-un comunicat de presă. „Trebuie să punem la punct o atmosferă de încredere care este necesară pentru a accelera acțiunea în comun și a răspunde la multiplele provocări cu care ne confruntăm”, a adăugat Klaus Schwab.

Potrivit organizatorilor, printre subiectele de pe agenda reuniunii din luna mai se vor număra revenirea după pandemie, schimbările climatice, construirea unui viitor mai bun, accelerarea așa-numitului „stakeholder capitalism” și valorificarea tehnologiilor celei de a patra revoluții industriale.

Forumul Economic Mondial a precizat că va colabora îndeaproape cu guvernul elvețian în ceea ce privește situația de sănătate publică, adăugând că reuniunea va avea loc numai dacă există condițiile necesare pentru a garanta sănătatea și siguranța participanților și a comunității gazdă.

Continuare

ECONOMIE

OPANAF nr. 1721/2021 va fi modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

Printr-un proiect de Ordin care vizează modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune eliminarea din rândul marilor contribuabili a celor care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ.

În Referatul de aprobare a proiectului de ordin pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili, precum și privind unele obligații declarative, ANAF menționează că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, a fost necesară reorganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, acțiune care are la bază administrarea și monitorizarea distinctă a acestei categorii de contribuabili care reprezintă eșantionul agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală, respectiv care contribuie cu cea mai pare pondere la încasarea veniturilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate.

Prin OPANAF nr. 1721/2021, au fost reglementate criteriile de selecție/actualizare a marilor contribuabili care sunt administrați, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, respectiv criteriile specifice, criteriul de baza și criteriul de continuitate. În ceea ce privește criteriul de continuitate, inițiatorii proiectului precizează că menținerea în administrarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili a contribuabililor selectați în baza acestui criteriu a avut la bază considerentul păstrării stabilității în administrarea aceluiași organ fiscal central a acestor contribuabili. Potrivit art. 6 alin. (1) din ordinul invocat, „contribuabilii mari selectați/actualizați potrivit prezentului ordin care nu mai îndeplinesc criteriul specific prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. b) și c) sau criteriul de bază prevăzut la art. 5 nu mai sunt administrați de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc aceste criterii, începând cu data de 1 ianuarie aanului următor expirării acestei perioade”.

„Situația economică generată de pandemia COVID-19 a condus la diminuarea lichidităților financiare și a patrimoniului deținut de contribuabili. Astfel, s-a constatat faptul că o parte dintre contribuabilii menținuți în categoria marilor contribuabili în funcție de criteriul continuității au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului mediu de angajați, astfel cum rezultă din situațiile financiare aferente anului 2020 comparativ cu cele aferente anului 2019. De asemenea, s-a constatat că 14 dintre acești contribuabili au declarat în situațiile financiare aferente acestor ani cifră de afaceri zero. De asemenea, s-a constatat că, în urma diminuării activității acestor mari contribuabili în perioada pandemiei, obligațiile fiscale declarate au scăzut în anul 2020 față de cele declarate în anul 2019”, se precizează în Referatul de aprobare.

În acest context, precum și ca urmare a faptului că reducerea activității acestor contribuabili a generat o diminuare a încasărilor la bugetul general consolidat, ANAF a considerat necesară reanalizarea pachetului de mari contribuabili care au fost selectați în funcție de criteriul continuității. În acest sens, s-a constatat că din această categorie de mari contribuabili, cei care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ. În aceste condiții, ANAF subliniază că aceștia nu se mai justifică a fi menținuți în categoria marilor contribuabili, ținând cont de faptul că aportul lor în totalul încasărilor la bugetul general consolidat este nesemnificativ, fapt pentru care, prin acest proiect de Ordin, se propune eliminarea lor din rândul marilor contribuabili.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM