Connect with us

ECONOMIE

Normele UE privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc, revizuite

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) invită toate părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la normele revizuite propuse privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc. „Scopul revizuirii propuse este de a alinia normele actuale la prioritățile strategice actuale ale UE, în special la politica agricolă comună (PAC), la politica comună în domeniul pescuitului (PCP), precum și la Pactul verde european. Statele membre și alte părți interesate pot răspunde la consultare până la 13 martie 2022”, precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Propunerile vizează să asigure faptul că normele noastre privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc sunt adecvate pentru tranziția verde. Normele revizuite vor facilita furnizarea mai rapidă a finanțărilor de către statele membre, fără a cauza denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică. Încurajăm toate părțile interesate să ne transmită punctele lor de vedere”, a declarat vicepreședinta executivă a CE, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Consultarea se referă la propunerile de revizuire a diferitelor seturi de norme privind ajutoarele de stat aplicabile sectoarelor agricol, forestier și pescăresc, și anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele ruraleRegulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul agricol  („ABER”), Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturiiRegulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul pescăresc („FIBER”) și Regulamentul privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului.

CE a realizat o evaluare a normelor existente aplicabile sectoarelor agricol și forestier, iar o evaluare a normelor aplicabile sectorului pescăresc este în curs. Contribuțiile colectate se reflectă în propunerile care fac obiectul consultării.

Pe această bază, Comisia consideră că normele care fac obiectul examinării funcționează bine și sunt, în linii mari, adecvate scopului. „Într-adevăr, ele răspund în mare măsură nevoilor sectoarelor în cauză, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor de politică mai ample ale UE, cum ar fi protecția mediului, precum și sănătatea plantelor, a animalelor și, în general, sănătatea publică. În același timp, evaluarea a scos în evidență faptul că normele existente necesită anumite revizuiri specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte, o mai mare raționalizare și simplificare, precum și o serie de ajustări pentru a reflecta într-o mai mare măsură atât evoluțiile pieței și cele tehnologice, cât și prioritățile strategice actuale ale UE, inclusiv, în special, Pactul verde europeanStrategia «De la fermă la consumator» și Strategia în domeniul biodiversității. În plus, normele trebuie adaptate pentru a permite statelor membre să pună rapid în aplicare politica agricolă comună (PAC) reformată și noul Fond european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA)”, se menționează în comunicat.

În acest context, Comisia propune o serie de modificări ale diferitelor seturi de norme, precum:

♦ Orientările privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. CE propune să se considere că acțiunile statelor membre din cadrul PAC reformate, desfășurate ca parte a planurilor lor strategice PAC, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, astfel încât procedura necesară de aprobare a ajutoarelor de stat să poată fi efectuată rapid. Propunerea introduce, de asemenea, noi categorii de ajutoare care trebuie să fie evaluate și aprobate în temeiul orientărilor, de exemplu, ajutoarele pentru prevenirea, controlul și eradicarea infestării cu specii alogene invazive și cu boli emergente, în vederea protejării sănătății plantelor și a animalelor, precum și a sănătății publice. În plus, orientările revizuite propuse oferă mai multe stimulente pentru măsurile de gestionare a pădurilor care sunt favorabile mediului și climei (așa-numitele servicii de silvomediu și servicii climatice), prin creșterea intensității maxime a ajutorului la 120% din costurile eligibile pentru serviciile legate de biodiversitate, climă, apă sau sol și pentru schemele de sechestrare a carbonului în solurile agricole;

♦ Regulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul agricol. CE propune alinierea intensităților ajutoarelor necesare pentru ca o măsură să intre sub incidența ABER la cele prevăzute în planurile strategice PAC din cadrul politicii agricole comune (PAC) reformate. CE propune, de asemenea, introducerea unor noi categorii de măsuri de ajutor care să fie exceptate pe categorii, de exemplu ajutoarele destinate reparării daunelor cauzate de speciile protejate de animale și ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare suportate atunci când terenurile agricole sunt situate în zone Natura 2000;

♦ Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii. Comisia propune introducerea unor noi categorii de ajutoare care să fie evaluate de Comisie în temeiul orientărilor, printre care ajutoarele pentru prevenirea, controlul și eradicarea infestării cu specii alogene invazive și boli emergente și ajutoarele pentru compensarea daunelor cauzate de speciile protejate de animale (cu excepția cazului în care acestea sunt exceptate pe categorii). De asemenea, proiectul de orientări propus clarifică și raționalizează normele dintr-o serie de domenii, de exemplu cele referitoare la ajutoarele pentru reînnoirea flotei de pescuit în regiunile ultraperiferice. Scopul este de a spori lizibilitatea proiectului de orientări, facilitând astfel aplicarea acestora și oferind mai multă claritate statelor membre, ținând seama și de experiența dobândită;

♦ Regulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul pescăresc. Comisia propune exceptarea unor noi categorii de măsuri de ajutor de la obligația de notificare către Comisie și de aprobare de către aceasta, în special ajutoarele pentru compensarea pagubelor cauzate de speciile protejate de animale și ajutoarele pentru compensarea pagubelor cauzate de anumite condiții meteorologice nefavorabile;

♦ Regulamentul privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului. Comisia propune o actualizare a sumelor cumulate maxime ale ajutoarelor de minimis care pot fi acordate fiecărui stat membru pe baza unor date sectoriale mai recente.

Propunerile care fac obiectul consultărilor și toate detaliile privind consultările publice sunt disponibile:

  • aici, în ceea ce privește sectoarele agricol și forestier și zonele rurale și
  • aici, în ceea ce privește sectorul pescăresc.

Etapele următoare. În plus față de consultarea lansată, proiectele de texte revizuite ale ABER și FIBER, precum și Regulamentul revizuit privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului vor fi discutate, de asemenea, în cadrul a două reuniuni la care vor participa reprezentanți ai CE și ai statelor membre. Prima reuniune se va desfășura spre sfârșitul perioadei de consultare, iar cea de a doua va avea loc după revizuirea proiectelor pe baza contribuțiilor primite pe parcursul consultării publice. Proiectul de orientări va fi, de asemenea, discutat în cadrul unei reuniuni multilaterale cu statele membre, care va avea loc spre sfârșitul perioadei de consultare.

Astfel, se va asigura faptul că atât statele membre, cât și alte părți interesate vor avea suficiente posibilități de a formula observații cu privire la proiectele de propuneri ale Comisiei.

Se preconizează că normele revizuite vor fi adoptate la sfârșitul anului 2022.

ECONOMIE

Numărul racordărilor la rețelele de energie electrică și gaze naturale nu a crescut

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul racordărilor consumatorilor casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice nu a crescut, deși legislația în domeniu a fost modificată tocmai pentru a stimula acest proces, a constat Consiliul Concurenței, în urma unei analize, informează instituția. „Creșterea numărului de racordări ar conduce expansiunea piețelor de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale către consumatorii casnici și, implicit, la creșterea portofoliului furnizorilor existenți și la apariția de noi furnizori pe piață. Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de autoritatea de concurență, deși numărul de cereri de racordare la rețelele de distribuție depuse de clienții casnici a crescut, nu s-a înregistrat și o majorare a lucrărilor de racordare, deci a locurilor de consum casnic”, precizează Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Astfel, în cazul energiei electrice, în timp ce numărul cererilor de racordare primite de operatorii de distribuție, în primul semestru din 2021, din partea clienților casnici a crescut cu 31% față de semestrul 1 din 2020, numărul locurilor de consum a crescut cu doar 1,4%.

În cazul gazelor naturale, numărul cererilor de racordare transmise de clienții casnici a crescut cu circa 170% în semestrul 1 din 2021 comparativ cu semestrul 1 din 2020, în timp ce numărul locurilor de consum a crescut cu doar 3,6%.

În a doua parte a anului 2020, cadrul legislativ primar privind procesul de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări importante, operatorul de distribuție de energie electrică sau de gaze naturale având obligația de a racorda la rețea toți solicitanții clienți finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani. Aceste modificări au fost urmate de adaptarea de către ANRE a legislației secundare, în primul trimestru al anului 2021.

În acest context, la solicitarea Parlamentului României, autoritatea de concurență a demarat o analiză privind activitatea de racordare a clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice.

În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenței a analizat modificările aduse cadrului normativ și a solicitat operatorilor de distribuție date și informații cu privire la procesul de racordare, purtând și discuții cu unii dintre acești operatori. De asemenea, autoritatea de concurență a transmis opiniile sale pe marginea anumitor proiecte de acte normative de reglementare primară și secundară.

În urma analizei, a rezultat că în situația în care legislația ar permite autorităților publice locale să finanțeze în întregime procesul de dezvoltare a rețelelor/sistemelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, s-ar putea impulsiona activitatea de racordare. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă adaptarea legislației astfel încât să permită autorităților locale finanțarea în întregime a lucrărilor de dezvoltarea a rețelelor, finanțarea putând fi asigurată în acest caz din resursele locale sau prin accesarea de fonduri naționale și/sau comunitare de investiții.

De asemenea, autoritatea de concurență apreciază că realizarea lucrărilor de racordare nu trebuie să aibă la bază doar principiul eficienței economice, ci acesta trebuie coroborat cu alte criterii, cum ar fi o durată clară până la racordare. În acest fel s-ar oferi o certitudine în ceea ce privește durata maximă de timp pentru extinderea rețelelor/sistemelor de distribuție, inclusiv pentru investițiile cu un grad redus de eficiență.

Consiliul Concurenței pune în consultare publică Raportul intermediar privind racordarea clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice. Documentul prezintă activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție, inclusiv activitățile și etapele acestui proces, evoluțiile cadrului normativ aplicabil, anumite elemente extrase din chestionarele completate de operatorii de distribuție, precum și unele din problemele indicate de aceștia cu privire la procesul de racordare. Observații pe marginea analizei intermediare a Consiliului Concurenței pot fi transmise, în termen de 30 de zile, la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro.

„Întrucât cadrul normativ care vizează activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări recente, prin adoptarea la finele anului 2021 a OUG nr. 143/2021, Consiliul Concurenței va continua analiza sa cu privire la subiectul racordării, urmând a prezenta rezultatul acesteia și eventualele recomandări. De altfel, acest sector de racordare la rețele de gaze naturale și energie electrică a reprezentat o preocupare constantă a Consiliului Concurenței care a utilizat, în această zonă, întreaga paletă de instrumente de care dispune. În ultimii ani, autoritatea de concurență a aplicat sancțiuni de peste 10 milioane euro unor companii care își desfășoară activitatea pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurență”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

Forumul de la Davos va organiza o reuniune cu participare fizică în perioada 22-26 mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Forumul Economic Mondial (WEF) a anunțat că o reuniune cu participare fizică se va desfășura în stațiunea montană Davos, în perioada 22-26 mai, după ce săptămâna aceasta au avut loc mai multe reuniuni online, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Conform acestui anunț, pentru prima dată în ultimii doi ani, Forumul de la Davos va reveni în stațiunea elvețiană de ski unde elita politică și de afaceri a lumii obișnuia să se întâlnească.

În mod tradițional, Forumul Economic Mondial se desfășoară în Elveția în luna ianuarie. Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizație internațională.

În luna decembrie a anului trecut, organizatorii au anunțat că evenimentul programat a se desfășura în perioada 17-21 ianuarie a trebuit să fie amânat avându-se în vedere incertitudinile persistente cu privire la varianta Omicron.

„După toate întâlnirile virtuale din ultimii doi ani, liderii din mediul politic, de business și societatea civilă trebuie, în sfârșit, să se reunească din nou în persoană”, a declarat fondatorul WEF, Klaus Schwab într-un comunicat de presă. „Trebuie să punem la punct o atmosferă de încredere care este necesară pentru a accelera acțiunea în comun și a răspunde la multiplele provocări cu care ne confruntăm”, a adăugat Klaus Schwab.

Potrivit organizatorilor, printre subiectele de pe agenda reuniunii din luna mai se vor număra revenirea după pandemie, schimbările climatice, construirea unui viitor mai bun, accelerarea așa-numitului „stakeholder capitalism” și valorificarea tehnologiilor celei de a patra revoluții industriale.

Forumul Economic Mondial a precizat că va colabora îndeaproape cu guvernul elvețian în ceea ce privește situația de sănătate publică, adăugând că reuniunea va avea loc numai dacă există condițiile necesare pentru a garanta sănătatea și siguranța participanților și a comunității gazdă.

Continuare

ECONOMIE

OPANAF nr. 1721/2021 va fi modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

Printr-un proiect de Ordin care vizează modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune eliminarea din rândul marilor contribuabili a celor care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ.

În Referatul de aprobare a proiectului de ordin pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili, precum și privind unele obligații declarative, ANAF menționează că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, a fost necesară reorganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, acțiune care are la bază administrarea și monitorizarea distinctă a acestei categorii de contribuabili care reprezintă eșantionul agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală, respectiv care contribuie cu cea mai pare pondere la încasarea veniturilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate.

Prin OPANAF nr. 1721/2021, au fost reglementate criteriile de selecție/actualizare a marilor contribuabili care sunt administrați, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, respectiv criteriile specifice, criteriul de baza și criteriul de continuitate. În ceea ce privește criteriul de continuitate, inițiatorii proiectului precizează că menținerea în administrarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili a contribuabililor selectați în baza acestui criteriu a avut la bază considerentul păstrării stabilității în administrarea aceluiași organ fiscal central a acestor contribuabili. Potrivit art. 6 alin. (1) din ordinul invocat, „contribuabilii mari selectați/actualizați potrivit prezentului ordin care nu mai îndeplinesc criteriul specific prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. b) și c) sau criteriul de bază prevăzut la art. 5 nu mai sunt administrați de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc aceste criterii, începând cu data de 1 ianuarie aanului următor expirării acestei perioade”.

„Situația economică generată de pandemia COVID-19 a condus la diminuarea lichidităților financiare și a patrimoniului deținut de contribuabili. Astfel, s-a constatat faptul că o parte dintre contribuabilii menținuți în categoria marilor contribuabili în funcție de criteriul continuității au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului mediu de angajați, astfel cum rezultă din situațiile financiare aferente anului 2020 comparativ cu cele aferente anului 2019. De asemenea, s-a constatat că 14 dintre acești contribuabili au declarat în situațiile financiare aferente acestor ani cifră de afaceri zero. De asemenea, s-a constatat că, în urma diminuării activității acestor mari contribuabili în perioada pandemiei, obligațiile fiscale declarate au scăzut în anul 2020 față de cele declarate în anul 2019”, se precizează în Referatul de aprobare.

În acest context, precum și ca urmare a faptului că reducerea activității acestor contribuabili a generat o diminuare a încasărilor la bugetul general consolidat, ANAF a considerat necesară reanalizarea pachetului de mari contribuabili care au fost selectați în funcție de criteriul continuității. În acest sens, s-a constatat că din această categorie de mari contribuabili, cei care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ. În aceste condiții, ANAF subliniază că aceștia nu se mai justifică a fi menținuți în categoria marilor contribuabili, ținând cont de faptul că aportul lor în totalul încasărilor la bugetul general consolidat este nesemnificativ, fapt pentru care, prin acest proiect de Ordin, se propune eliminarea lor din rândul marilor contribuabili.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM