Connect with us

ECONOMIE

MF: Proiect pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Măsurile propuse vizează, între altele, simplificarea procedurilor administrative, reducerea costurilor de reglementare, automatizarea actualelor proceduri bazate pe documente pe suport de hârtie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul de act normativ are în vedere următoarele:

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Inițiatorii precizează că urmărește transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2235 a Consiliului din 16 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de apărare din cadrul Uniunii, prin introducerea scutirii de TVA pentru următoarele operațiuni:  importul de bunuri efectuat în România de către forțele armate ale altor state membre în scopul utilizării de către forțele armate respective sau de către personalul civil care le însoțește ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate și apărare comune;  livrarea de bunuri netransportate în afara României și/sau prestarea de servicii efectuate în România, destinate fie utilizării de către forțele armate ale altor state membre sau de către personalul civil care le însoțește, fie aprovizionării popotelor sau cantinelor acestora, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate și apărare comune;  livrarea de bunuri și/sau prestarea de servicii către alt stat membru decât România, destinate forțelor armate ale oricărui alt stat membru decât statul membru de destinație, în scopul utilizării de către forțele armate respective sau de către personalul civil care le însoțește ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate și apărare comune.

Totodată, în contextul transpunerii Directivei (UE) 2019/2235 se propune asimilarea cu o achiziție intracomunitară de bunuri cu plată a operațiunii constând în utilizarea de către forțele armatei române care participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul politicii de securitate și apărare comune, pentru uzul acestora sau pentru uzul personalului civil care le însoțește, a unor bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, la a căror achiziție nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru, atunci când importul bunurilor respective nu poate beneficia de scutirea de TVA.

Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale
I. Dispoziții privind regimul general al accizelor

În ceea ce privește transpunerea Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare), prin proiectul de ordonanță lansat în dezbatere publică se propun următoarele măsuri:

 introducerea unor prevederi privind aplicarea unor formalități la deplasarea unor produse accizabile între teritoriile care sunt definite ca făcând parte din teritoriul vamal al Uniunii, dar care sunt excluse din domeniul de aplicare a Directivei (UE) 2020/262 și teritorii incluse în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2020/262;

▪ alinierea, conform dispozițiilor din Directiva (UE) 2020/262, a unor definiții precum: antrepozitarul autorizat, antrepozitul fiscal, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat, importul de produse accizabile, regimul suspensiv de accize, stat membru și teritoriul unui stat membru;

▪ definirea unor noi categorii de operatori economici – destinatari și expeditori certificați – și a unor noi concepte precum: intrarea neregulamentară, restituirea, statul membru de destinație și remiterea;

▪ stabilirea ca fapt generator, pe lângă momentul importului, și intrarea neregulamentară a produselor accizabile pe teritoriul Uniunii;

▪ completarea situațiilor în care intervine eliberarea pentru consum în ceea ce privește deținerea sau depozitarea produselor accizabile în afara unui regim suspensiv de accize, producerea, inclusiv neregulamentară de produsele accizabile în afara unui regim suspensiv de accize, importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize, sau intrarea neregulamentară a produselor accizabile, cu excepția cazului în care datoria vamală s-a stins;

▪ reglementarea regimului privind pierderile iremediabile, totale sau parțiale, a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize și totodată introducerea unor prevederi privind pragul comun de pierdere parțială care are loc din cauza naturii produselor sub care nu se consideră eliberare pentru consum;

▪ reglementarea faptului că destinatarul înregistrat nu are dreptul de a produce, transforma, deține, depozita sau expedia produse accizabile în regim suspensiv de accize;

▪ instituirea posibilității remiterii accizelor care nu au fost plătite ceea ce presupune scutirea de la obligația de a plăti accizele care nu au fost plătite, respectiv renunțarea, totală sau parțială, la sumele reprezentând accize datorate;

▪ introducerea posibilității de deplasare în regim suspensiv de accize de la un antrepozit fiscal la un birou vamal de ieșire care în același timp este și biroul vamal de plecare pentru regimul de tranzit extern;

▪ asigurarea concordanței între documentul administrativ electronic și declarația vamală la import atunci când produsele accizabile puse în liberă circulație sunt deplasate de la locul importului în regim suspensiv de accize, precum și introducerea unor prevederi referitoare la expeditor, destinatar și dovada că produsele importate vor fi expediate din statul membru de import către un alt stat membru;

▪ introducerea posibilității ca în cursul unei deplasări în regim suspensiv de accize, expeditorul să poată modifica destinația cât și destinatarul produselor accizabile;

▪ asigurarea verificării concordanței între documentul administrativ electronic și declarația vamală de export și instituirea obligației persoanei care declară produsele accizabile pentru export de a comunica autorităților competente din statul membru de export codul de referință administrativ unic, precum și introducerea unor prevederi referitoare la formalitățile care trebuie îndeplinite în cazul tranzitului extern;

▪ eliminarea documentului pe suport hârtie și introducerea documentului de rezervă care trebuie să însoțească produsele accizabile deplasate în regim suspensiv de accize, atunci când sistemul informatizat este indisponibil;

▪ introducerea unei liste minime de dovezi alternative standard ale ieșirii care demonstrează că produsele accizabile au fost scoase de pe teritoriul Uniunii;

▪ preluarea în Codul fiscal a dispozițiilor privind limitele cantitative achiziționate din alt stat membru și transportate în România de persoanele fizice pentru uzul propriu din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 cu modificările și completările ulterioare;

▪ eliminarea destinatarului produselor accizabile de la obligația de plată a accizelor în cazul vânzării la distanță dintr-un alt stat membru în România, având în vedere că dispozițiile Directivei (UE) 2020/262 permit statelor membre această posibilitate;

▪ introducerea conceptelor de „expeditor certificat” și „destinatar certificat” ca fiind persoanele înregistrate la autoritatea competentă, care în cadrul activității desfășurate, expediază produse accizabile eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru care se deplasează către teritoriul unui alt stat membru, respectiv, primesc produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul altui stat membru;

▪ stabilirea unei noi proceduri pentru deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către teritoriul României pentru a fi livrate în scopuri comerciale. Acest nou regim presupune: i) instituirea unui sistem informatizat de monitorizare a deplasării produselor accizabile eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care se deplasează către teritoriul altui stat membru, pentru a fi utilizate acolo sau livrate în scop comercial; ii) procedura de înregistrare a destinatarilor certificați și a expeditorilor certificați;

▪ conferirea destinatarilor certificați a dreptului de marcare a produselor accizabile prin timbre și banderole, având în vedere activitățile desfășurate;

▪ completarea regimului privind pierderea iremediabilă a produselor accizabile, prin introducerea unor prevederi referitoare la situațiile în care nu intervine exigibilitatea accizelor, respectiv în cazul pierderii iremediabile totale sau parțiale din cauza naturii mărfurilor care are loc în timpul transportului acestora pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, atunci când valoarea pierderii se încadrează în pragul comun de pierdere parțială pentru respectivele produse accizabile, cu excepția cazului în care un stat membru are motive rezonabile să suspecteze o fraudă sau o neregulă. În cazul în care pierderea iremediabilă, totală sau parțială, a produselor accizabile este stabilită, se introduce posibilitatea eliberării garanției depuse, integral sau parțial, după caz, la prezentarea unor dovezi corespunzătoare;

▪ introducerea obligației de plată în solidar în cazul unor nereguli apărute pe parcursul deplasării produselor accizabile, pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum;

▪ instituirea de contravenții și sancțiuni în cazul nerespectării dispozițiilor referitoare la deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către teritoriul României pentru a fi livrate în scopuri comerciale.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se propun corelări de ordin tehnic care presupun alinierea terminologiei din Directiva (UE) 2020/262 cu terminologia utilizată în Codul fiscal, iar în vederea asigurării unei transpuneri comprehensive a dispozițiilor referitoare la deplasarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum, Secțiunea a 17-a a fost structurată pe subsecțiuni. Totodată, pentru asigurarea unei treceri graduale de la utilizarea documentului de însoțire prezentat pe suport de hârtie la utilizarea sistemul informatizat, se prevăd dispoziții tranzitorii pentru deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către România pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România. Astfel, până la data de 31 decembrie 2023, România permite primirea produselor accizabile utilizând formalitățile actuale și documentul de însoțire prezentat pe suport de hârtie.

În ceea ce privește obligația transmiterii notificărilor prin intermediul sistemului informatizat între autoritățile competente din statul membru de export și autoritățile competente din statul membru de expediție, atunci când mărfurile nu mai urmează să fie scoase de pe teritoriul vamal al Uniunii, prin proiectul de Ordonanță au fost instituite dispoziții tranzitorii care permit ca, până la data de 13 februarie 2024, notificările respective să fie efectuate și prin alte mijloace decât sistemul informatizat.

II. Dispoziții privind alcoolul și băuturile alcoolice

Referitor la transpunerea Directivei (UE) 2020/1151 a Consiliului de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice, inițiatorii menționează că, prin Directiva (UE) 2020/1151, sunt introduse noi dispoziții, cu privire la:

▪ Reglementarea referitoare la măsurarea gradelor Plato pentru bere. Pentru a asigura aplicarea uniformă a condițiilor pentru stabilirea accizei la bere, mai precis, în ceea ce privește măsurarea gradelor Plato pentru berea îndulcită sau aromatizată, se iau în considerare toate ingredientele berii care au fost adăugate după fermentare. Pentru a asigura o tranziție lină către o metodologie armonizată pentru măsurarea gradelor Plato la bere, este permis ca statele membre care, la 29 iulie 2020, nu luau în considerare pentru măsurarea gradelor Plato acele ingrediente ale berii care au fost adăugate după fermentare, să continue să utilizeze metodologia aplicată la acea dată pentru o perioadă tranzitorie. În România, această metodologie se aplică până la 1 ianuarie 2031;

 Redefinirea și uniformizarea conceptului de mic producător independent pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, produse intermediare, prin stabilirea condițiilor și cantităților care pot fi produse la nivelul unui an de funcționare pentru această categorie de producători. Totodată, se introduce principiul conform căruia, în situația în care doi sau mai mulți producători independenți cooperează în realizarea producției, aceștia să fie încadrați în categoria micilor producători independenți, fiind considerați ca fiind un singur producător independent, cu condiția ca producția lor cumulată să nu depășească limitele cantitative anuale stabilite pentru micii producători independenți. De asemenea, în această situație, se reglementează modalitatea de acțiune, din punct de vedere al autorizării, a operatorilor care cooperează, dispozițiile aplicabile antrepozitarului/antrepozitului fiscal și locurilor autorizate cu referire la locațiile și membrii cooperării;

▪ Stabilirea acelorași niveluri de accize pentru produsele realizate de micii producători independenți de bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, alcool etilic produs în mici distilerii și pentru produsele realizate de micii producători independenți sau micile distilerii în alte state membre. Pentru produsele realizate de micii producători independenți de produse intermediare se aplică nivelul standard, la fel ca și în cazul produselor realizate de micii producători independenți din România;

▪ Introducerea unui certificat uniform pentru micii producători independenți de bere, pentru micii producători independenți de vinuri, pentru micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, pentru micii producători independenți de produse intermediare, precum și pentru micile distilerii pe întreg teritoriul Uniunii Europene astfel încât să se aplice același nivel de accize pentru produsele realizate la nivel național, cât și pentru cele realizate în alte state membre;

▪ Acordarea certificatului pentru produsele menționate anterior, realizate de micii producători independenți sau de micile distilerii din România, astfel încât să poată beneficia în alte state membre, pentru produsele realizate în România, de același tratament fiscal aplicabil în acele state membre ca și producătorii locali. În lipsa unui certificat acordat de autoritățile competente din alte state membre, încadrarea în categoria de mic producător independent poate fi realizată, prin autocertificare, de către producătorul în cauză în situația în care, legislația acelui stat membru, prevede această certificare;

▪ Instituirea scutirii de la plata accizelor pentru alcoolul etilic din fructe, în limita a 50 de litri anual, realizat și consumat de o persoană fizică, de către membrii familiei acesteia sau de către musafiri, cu condiția ca niciun fel de vânzare să nu aibă loc, iar alcoolul din fructe, indiferent de concentrația acestuia, să fie:

– produs de respectiva persoană particulară din fructe deținute, cultivate și furnizate de respectiva persoană particulară de pe o suprafață de teren deținută în temeiul unui drept real, utilizând un dispozitiv de distilare simplu, de mici dimensiuni, înregistrat la autoritatea competentă, și/sau

– produs pentru respectiva persoană particulară în distilerii autorizate din fructele deținute, cultivate și furnizate de respectiva persoană particulară de pe o suprafață de teren deținută în temeiul unui drept real;

▪ Modificarea încadrărilor tarifare – încadrarea produselor în Nomenclatura Combinată – în cazul vinurilor spumoase și a vinurilor spumoase liniștite, în corelare cu alte modificări intervenite în legislația europeană incidentă;

▪ Redefinirea condițiilor de producție în cazul băuturilor fermentate, altele decât berea și vinuri, pentru încadrarea produselor în această categorie;

▪ Redefinirea domeniului de utilizare a alcoolului etilic denaturat pentru aplicarea scutirilor pentru alcoolul etilic și altor produse alcoolice. De asemenea, sunt stabilite modalitățile prin care alcoolul etilic și alte produse alcoolice, denaturate complet sau parțial, pot circula între producătorii și utilizatorii acestora;

▪ Introducerea scutirii pentru alcoolul etilic și alte produse alcoolice utilizate la producerea suplimentelor alimentare, cu stabilirea condițiilor privind acordarea scutirii în corelare cu dispozițiile altor reglementări stabilite la nivelul Uniunii Europene;

▪ Menținerea unui nivel redus al accizelor pentru produsele realizate de micii producători independenți de bere de 1,82 lei/hl/1 grad Plato;

▪ Stabilirea unor niveluri reduse ale accizelor pentru produsele realizate de micii producători independenți de vinuri, cu precizarea că pentru vinurile liniștite realizate de micii producători independenți se menține nivelul standard al accizei stabilit în prezent pentru vinuri liniștite de 0,00 lei/hl de produs. Pentru vinurile spumoase realizate de micii producători independenți nivelul redus al accizei este de 50% din nivelul standard al accizei pentru vinurile spumoase de 47,38 lei/hl de produs;

▪ Stabilirea unor niveluri reduse ale accizelor cu 50% față de nivelul standard al accizei pentru produsele realizate de micii producători independenți de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul. Pentru de băuturile fermentate, altele decât berea și vinul, nivelul standard al accizei este de 396,84 lei/hl de produs în cazul băuturilor fermentate liniștite, altele decât berea și vinul, și de 47,38 lei/hl de produs în cazul băuturilor fermentate spumoase;

▪ Reglementarea faptului că certificarea încadrării în categoria de mic producător independent de bere, de vinuri, de băuturi fermentate, altele decât berea și vinul, de produse intermediare, precum și mică distilerie și, pe cale de consecință, aplicarea unui nivel redus al accizelor, se realizează prin autoritățile vamale teritoriale.

III. Dispoziții privind scutirile de la plata accizelor

În vederea alinierii tratamentului în materie de accize al acțiunilor de apărare din cadrul Uniunii și din cadrul NATO, se propune transpunerea articolului 2 din Directiva (UE) 2019/2235, prin care se instituie scutirea de la plata accizelor pentru produsele accizabile destinate utilizării de către forțele armate ale oricărui alt stat membru decât România, atunci când forțele armate respective participă la o acțiune de apărare desfășurată pentru a implementa o activitate a Uniunii în cadrul PSAC.

ECONOMIE

Numărul racordărilor la rețelele de energie electrică și gaze naturale nu a crescut

CECCAR FM

Publicat

pe

Numărul racordărilor consumatorilor casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice nu a crescut, deși legislația în domeniu a fost modificată tocmai pentru a stimula acest proces, a constat Consiliul Concurenței, în urma unei analize, informează instituția. „Creșterea numărului de racordări ar conduce expansiunea piețelor de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale către consumatorii casnici și, implicit, la creșterea portofoliului furnizorilor existenți și la apariția de noi furnizori pe piață. Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de autoritatea de concurență, deși numărul de cereri de racordare la rețelele de distribuție depuse de clienții casnici a crescut, nu s-a înregistrat și o majorare a lucrărilor de racordare, deci a locurilor de consum casnic”, precizează Consiliul Concurenței, într-un comunicat.

Astfel, în cazul energiei electrice, în timp ce numărul cererilor de racordare primite de operatorii de distribuție, în primul semestru din 2021, din partea clienților casnici a crescut cu 31% față de semestrul 1 din 2020, numărul locurilor de consum a crescut cu doar 1,4%.

În cazul gazelor naturale, numărul cererilor de racordare transmise de clienții casnici a crescut cu circa 170% în semestrul 1 din 2021 comparativ cu semestrul 1 din 2020, în timp ce numărul locurilor de consum a crescut cu doar 3,6%.

În a doua parte a anului 2020, cadrul legislativ primar privind procesul de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări importante, operatorul de distribuție de energie electrică sau de gaze naturale având obligația de a racorda la rețea toți solicitanții clienți finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani. Aceste modificări au fost urmate de adaptarea de către ANRE a legislației secundare, în primul trimestru al anului 2021.

În acest context, la solicitarea Parlamentului României, autoritatea de concurență a demarat o analiză privind activitatea de racordare a clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice.

În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenței a analizat modificările aduse cadrului normativ și a solicitat operatorilor de distribuție date și informații cu privire la procesul de racordare, purtând și discuții cu unii dintre acești operatori. De asemenea, autoritatea de concurență a transmis opiniile sale pe marginea anumitor proiecte de acte normative de reglementare primară și secundară.

În urma analizei, a rezultat că în situația în care legislația ar permite autorităților publice locale să finanțeze în întregime procesul de dezvoltare a rețelelor/sistemelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, s-ar putea impulsiona activitatea de racordare. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă adaptarea legislației astfel încât să permită autorităților locale finanțarea în întregime a lucrărilor de dezvoltarea a rețelelor, finanțarea putând fi asigurată în acest caz din resursele locale sau prin accesarea de fonduri naționale și/sau comunitare de investiții.

De asemenea, autoritatea de concurență apreciază că realizarea lucrărilor de racordare nu trebuie să aibă la bază doar principiul eficienței economice, ci acesta trebuie coroborat cu alte criterii, cum ar fi o durată clară până la racordare. În acest fel s-ar oferi o certitudine în ceea ce privește durata maximă de timp pentru extinderea rețelelor/sistemelor de distribuție, inclusiv pentru investițiile cu un grad redus de eficiență.

Consiliul Concurenței pune în consultare publică Raportul intermediar privind racordarea clienților casnici la sistemele de distribuție a gazelor naturale și la rețelele de distribuție a energiei electrice. Documentul prezintă activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție, inclusiv activitățile și etapele acestui proces, evoluțiile cadrului normativ aplicabil, anumite elemente extrase din chestionarele completate de operatorii de distribuție, precum și unele din problemele indicate de aceștia cu privire la procesul de racordare. Observații pe marginea analizei intermediare a Consiliului Concurenței pot fi transmise, în termen de 30 de zile, la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro.

„Întrucât cadrul normativ care vizează activitatea de racordare la rețelele/sistemele de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale a suferit modificări recente, prin adoptarea la finele anului 2021 a OUG nr. 143/2021, Consiliul Concurenței va continua analiza sa cu privire la subiectul racordării, urmând a prezenta rezultatul acesteia și eventualele recomandări. De altfel, acest sector de racordare la rețele de gaze naturale și energie electrică a reprezentat o preocupare constantă a Consiliului Concurenței care a utilizat, în această zonă, întreaga paletă de instrumente de care dispune. În ultimii ani, autoritatea de concurență a aplicat sancțiuni de peste 10 milioane euro unor companii care își desfășoară activitatea pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurență”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

Forumul de la Davos va organiza o reuniune cu participare fizică în perioada 22-26 mai

CECCAR FM

Publicat

pe

Forumul Economic Mondial (WEF) a anunțat că o reuniune cu participare fizică se va desfășura în stațiunea montană Davos, în perioada 22-26 mai, după ce săptămâna aceasta au avut loc mai multe reuniuni online, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Conform acestui anunț, pentru prima dată în ultimii doi ani, Forumul de la Davos va reveni în stațiunea elvețiană de ski unde elita politică și de afaceri a lumii obișnuia să se întâlnească.

În mod tradițional, Forumul Economic Mondial se desfășoară în Elveția în luna ianuarie. Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum). În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizație internațională.

În luna decembrie a anului trecut, organizatorii au anunțat că evenimentul programat a se desfășura în perioada 17-21 ianuarie a trebuit să fie amânat avându-se în vedere incertitudinile persistente cu privire la varianta Omicron.

„După toate întâlnirile virtuale din ultimii doi ani, liderii din mediul politic, de business și societatea civilă trebuie, în sfârșit, să se reunească din nou în persoană”, a declarat fondatorul WEF, Klaus Schwab într-un comunicat de presă. „Trebuie să punem la punct o atmosferă de încredere care este necesară pentru a accelera acțiunea în comun și a răspunde la multiplele provocări cu care ne confruntăm”, a adăugat Klaus Schwab.

Potrivit organizatorilor, printre subiectele de pe agenda reuniunii din luna mai se vor număra revenirea după pandemie, schimbările climatice, construirea unui viitor mai bun, accelerarea așa-numitului „stakeholder capitalism” și valorificarea tehnologiilor celei de a patra revoluții industriale.

Forumul Economic Mondial a precizat că va colabora îndeaproape cu guvernul elvețian în ceea ce privește situația de sănătate publică, adăugând că reuniunea va avea loc numai dacă există condițiile necesare pentru a garanta sănătatea și siguranța participanților și a comunității gazdă.

Continuare

ECONOMIE

OPANAF nr. 1721/2021 va fi modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

Printr-un proiect de Ordin care vizează modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune eliminarea din rândul marilor contribuabili a celor care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ.

În Referatul de aprobare a proiectului de ordin pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili, precum și privind unele obligații declarative, ANAF menționează că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, a fost necesară reorganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, acțiune care are la bază administrarea și monitorizarea distinctă a acestei categorii de contribuabili care reprezintă eșantionul agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală, respectiv care contribuie cu cea mai pare pondere la încasarea veniturilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate.

Prin OPANAF nr. 1721/2021, au fost reglementate criteriile de selecție/actualizare a marilor contribuabili care sunt administrați, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, respectiv criteriile specifice, criteriul de baza și criteriul de continuitate. În ceea ce privește criteriul de continuitate, inițiatorii proiectului precizează că menținerea în administrarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili a contribuabililor selectați în baza acestui criteriu a avut la bază considerentul păstrării stabilității în administrarea aceluiași organ fiscal central a acestor contribuabili. Potrivit art. 6 alin. (1) din ordinul invocat, „contribuabilii mari selectați/actualizați potrivit prezentului ordin care nu mai îndeplinesc criteriul specific prevăzut la art. 4 alin. (2) lit. b) și c) sau criteriul de bază prevăzut la art. 5 nu mai sunt administrați de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc aceste criterii, începând cu data de 1 ianuarie aanului următor expirării acestei perioade”.

„Situația economică generată de pandemia COVID-19 a condus la diminuarea lichidităților financiare și a patrimoniului deținut de contribuabili. Astfel, s-a constatat faptul că o parte dintre contribuabilii menținuți în categoria marilor contribuabili în funcție de criteriul continuității au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului mediu de angajați, astfel cum rezultă din situațiile financiare aferente anului 2020 comparativ cu cele aferente anului 2019. De asemenea, s-a constatat că 14 dintre acești contribuabili au declarat în situațiile financiare aferente acestor ani cifră de afaceri zero. De asemenea, s-a constatat că, în urma diminuării activității acestor mari contribuabili în perioada pandemiei, obligațiile fiscale declarate au scăzut în anul 2020 față de cele declarate în anul 2019”, se precizează în Referatul de aprobare.

În acest context, precum și ca urmare a faptului că reducerea activității acestor contribuabili a generat o diminuare a încasărilor la bugetul general consolidat, ANAF a considerat necesară reanalizarea pachetului de mari contribuabili care au fost selectați în funcție de criteriul continuității. În acest sens, s-a constatat că din această categorie de mari contribuabili, cei care au înregistrat o cifră de afaceri mai mică cu 50% în anul 2020 față de anul 2019, au declarat obligații fiscale mult mai mici, iar numărul de salariați a scăzut în mod semnificativ. În aceste condiții, ANAF subliniază că aceștia nu se mai justifică a fi menținuți în categoria marilor contribuabili, ținând cont de faptul că aportul lor în totalul încasărilor la bugetul general consolidat este nesemnificativ, fapt pentru care, prin acest proiect de Ordin, se propune eliminarea lor din rândul marilor contribuabili.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM