Rețele sociale

ECONOMIE

Procedura privind schimbul de informații între ANAF și persoanele juridice

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 157 din 16 februarie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 146/2022 pentru aprobarea condițiilor de furnizare a informațiilor, modelului-cadru al protocolului de colaborare, procedurii privind schimbul de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală și persoanele juridice de drept privat semnatare, precum și a modalităților de acces în sistemele informatice dedicate conform art. 701 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește actul normativ, că, începând cu data modificării art.11 alin (6^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se impune ca orice solicitare nouă de schimb de informații venită din partea persoanelor juridice de drept privat, inclusiv din partea instituțiilor de credit, să se facă în conformitate cu art. 701respectiv prin sisteme informatice dedicate. „În prezent, ANAF are încheiate protocoale de colaborare cu instituțiile de credit membre ARB (Asociația Română a Băncilor – n.r.) prin Protocolul nr.A_PRS2376/24.04.2019 iar schimbul de informații se efectuează prin intermediul platformei ANAF-ARB. De asemenea, schimbul de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală și instituțiile financiare nebancare se realizează în conformitate cu OPANAF nr. 3731/2016, modificat prin Ordinul nr. 3194/2019”, se menționează în document. De asemenea, s-a avut în vedere că prin OG nr.11/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și reglementarea unor măsuri fiscale a fost modificat art. 11 alin (6^1), astfel: „În scopul aplicării prevederilor alin. (3) lit. d), solicitantul care prin natura activității solicită frecvent informații de natura secretului fiscal despre clienții/partenerii săi poate încheia un protocol privind schimbul de informații cu organul fiscal deținător al informației ce se transmite, utilizând sistemul informatic în conformitate cu art. 701” .

De asemenea, conform art. 701, din același act normativ :

„(1) Furnizarea de informații și documente între Ministerul Finanțelor/A.N.A.F. și autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală, precum și alte persoane juridice de drept privat, în temeiul prezentului cod sau al altor acte normative, se realizează, în formă dematerializată, astfel:

a) în cazul autorităților publice, instituțiilor publice și de interes public din administrația publică centrală și locală utilizând sistemul informatic propriu al Ministerului Finanțelor/A.N.A.F., denumit PatrimVen;

b) în cazul persoanelor juridice de drept privat utilizând sisteme informatice dedicate.”

Pentru aplicarea prevederilor menționate a fost promovat OPANAF nr. 146/2022.

Între altele,  noul act normativ prevede că, prin sistemul informatic dedicat, ANAF poate transmite, pe bază de protocol semnat în conformitate cu modelul-cadru al protocolului de colaborare prevăzut în anexa la prezentul ordin, următoarele informații: a) informații referitoare la natura, sursa și cuantumul veniturilor solicitantului persoană fizică, respectiv informații pentru perioada aferentă ultimilor 3 ani fiscali, inclusiv, acolo unde este posibil, informațiile aferente perioadei cuprinse între ultimul an fiscal încheiat și data solicitării acestora; b) informații referitoare la natura și cuantumul veniturilor solicitantului persoană juridică, respectiv informații din situațiile financiare pentru perioada aferentă ultimilor trei ani fiscali, inclusiv, acolo unde este posibil, informațiile aferente perioadei cuprinse între ultimul an fiscal încheiat și data solicitării acestora; c) certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice; d) informații privind existența pe numele solicitantului a unui cont curent declarat deschis la altă instituție de credit din România la data solicitării, pentru persoanele juridice de drept privat (PJDP) care oferă servicii din sfera de aplicare a Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază.

PJDP care utilizează cu clienții lor comunicarea în sistem electronic, prin mijloace de comunicare la distanță, la momentul solicitării online a unui serviciu de către o persoană fizică, în vederea obținerii de informații și solicitării consimțământului, vor aduce la cunoștința semnatarilor acordului faptul că informațiile de natură fiscală consultate de PJDP în ANAF le sunt puse la dispoziție și direct prin spațiu privat virtual. Obligația de informare anterior menționată nu afectează posibilitatea PJDP de a consulta informațiile ANAF în mod direct la momentul solicitării unui serviciu/produs online de către un client existent/potențial.

În vederea obținerii de informații, PJDP semnatară a protocolului are următoarele obligații: ♦ solicită consimțământul expres și neechivoc, în condițiile art. 11 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură fiscală, persoanelor fizice și persoanelor juridice, respectiv semnarea, olograf sau electronic, sau acceptarea expresă și neechivocă a unui acord de consultare, transmitere și prelucrare a informațiilor din bazele de date ale MF/ANAF, precum și a datelor cu caracter personal aparținând clientului. Acest acord va conține datele de identificare ale persoanelor (CNP/NIF, CUI/CIF), precum și mențiunea expresă cu privire la valabilitatea acordului. În cazul utilizării semnăturii electronice simple/acordului acceptat expres, acordul se va genera în format PDF, iar semnătura trebuie să cuprindă numele și prenumele în clar ale contribuabilului/reprezentantului legal al contribuabilului, data și ora acceptării exprese, precum și IP-ul stației de unde s-a dat acordul. Acordul este valabil 5 zile lucrătoare de la data semnării, respectiv a acceptării de către persoana fizică sau juridică; ♦ arhivează acordurile în condițiile legii. PJDP pune la dispoziția reprezentanților MF/ANAF acordul în format letric de fiecare dată când aceștia îl vor solicita. Termenul de prezentare a acordurilor este de 10 zile lucrătoare în cazul în care se solicită prin aceeași solicitare un număr maxim de 20 de acorduri și de 25 de zile lucrătoare în cazul în care se solicită un număr mai mare de 20 de acorduri; ♦ transmite acordul, în format electronic, simultan cu solicitarea de informații. Responsabilitatea respectării condițiilor de formă și de fond ale acordului transmis la ANAF revine PJDP; ♦ pune în practică proceduri de revocare a drepturilor utilizatorilor (persoanele special desemnate de către PJDP care prelucrează datele și cărora le încetează/suspendă raporturile de muncă în conformitate cu Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în alte cazuri în care se consideră că este necesar). Responsabilitatea privind modalitatea de utilizare a informațiilor astfel obținute revine solicitantului.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending