Connect with us

ECONOMIE

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II din 2022, până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR, informează Agerpres.

„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile și al reglementărilor în vigoare, acesta evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, față de 5,9% în prognoza precedentă. Ea este însă așteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, și să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului țintei, doar ușor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021”, se spune în minuta BNR.

Responsabile de noua înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației continuă să fie exclusiv șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în repetate rânduri membrii Consiliului.

Potrivit BNR, s-a observat că principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și LFO.

BNR menționează că, în contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public. Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini mari continuă să fie asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin. Totodată, s-a convenit că balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, în principal în cazul prețurilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situației geopolitice Rusia-Ucraina.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată în istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR -, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mult mai modeste decât în prognoza precedentă și în atenuare treptată începând cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei, în condițiile recentelor revizuiri semnificative în jos ale datelor statistice și previziunilor privind creșterea PIB în 2021, dar și în 2022 și 2023.

În schimb, inflația de bază va recepta probabil și pe termen scurt efecte directe și indirecte relativ mai puternice venite din șocuri pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, mai cu seamă din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, dar și din disfuncționalități în lanțurile de producție și aprovizionare, ce vor fi potențate, pe mai departe, de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de dimensiunea însemnată a importurilor. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 5,3% la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra vârfului de 4,8% anticipat anterior, pentru ca în a doua parte a anului curent să se înscrie pe o traiectorie descendentă ceva mai pronunțată decât în previziunile precedente și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,2%, marginal sub nivelul prognozat în noiembrie.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potențial.

S-a sesizat că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condițiile anticipării unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie, dar și în contextul ascensiunii ratei inflației, al creșterii treptate a ratelor dobânzilor bancare și al progresului consolidării fiscale.

În cazul formării brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în anul curent, însă superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila creștere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, și prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar și influențele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcții și a energiei, precum și din blocaje în lanțuri de producție și din relativa înăsprire a condițiilor financiare.

Din partea exportului net, se anticipează, în schimb, un impact contracționist minor, atât în 2022, cât și în 2023, și în scădere considerabilă față de 2021. Perspectiva deficitului de cont curent consemnează însă o relativă înrăutățire, în condițiile în care ponderea acestuia în PIB și-a accentuat probabil peste așteptări creșterea în 2021, depășind și mai mult standardele europene, iar în 2022 și 2023 este așteptată să cunoască doar mici corecții descendente, inclusiv pe fondul persistenței unor constrângeri asupra producției interne și a unei dinamici nefavorabile a prețurilor materiilor prime și mărfurilor pe piața internațională. Perspectiva a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului și cu potențiale implicații adverse asupra inflației, dar și asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a apreciat că criza energetică – posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina -, împreună cu blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini și riscuri, prin impactul potențial exercitat la nivel global/european, precum și pe plan intern, asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze evoluția pe termen scurt a cererii agregate, dar și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, membrii Consiliului și-au reiterat preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefând atât condițiile stricte ce trebuie îndeplinite pentru accesarea acestora, cât și importanța lor majoră pentru realizarea reformelor structurale și investițiilor necesare economiei românești, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Potrivit BNR, s-a considerat că incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puțin virulentă, totuși, și implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă semnificativă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior țintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de criza energetică și de tensiuni geopolitice, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM