Rețele sociale

ECONOMIE

În proiect, noi măsuri privind plățile transfrontaliere în UE

Radio CECCAR FM

Între altele, comisionul perceput consumatorilor pentru plățile transfrontaliere în euro trebuie să fie identic cu cel perceput pentru plăți naționale echivalente cu o sumă egală în moneda națională a statului în care se află furnizorul

Ministerul Economiei a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de HG privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2021/1230 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plățile transfrontaliere în Uniune. În Nota de fundamentare a actului normativ, imițiatorii proiectului menționează că plățile transfrontaliere ȋn euro efectuate din state membre care nu fac parte din zona euro reprezintă un procentaj mare din toate plățile transfrontaliere din aceste state. Comisioanele pentru astfel de plăți transfrontaliere sunt excesiv de ridicate ȋn majoritatea statelor membre din afara zonei euro, chiar dacă prestatorii de servicii de plată care au sediul ȋn statele membre din afara zonei euro au acces la aceleași infrastructuri performante pentru a procesa operațiunile respective la costuri foarte reduse ca și prestatorii de servicii de plată care au sediul ȋn zona euro.

„Comisioanele ridicate pentru plățile transfrontaliere reprezintă o barieră ȋn calea integrării depline a ȋntreprinderilor și a cetătenilor din statele membre care nu fac parte din zona euro ȋn piața internă, afectandu-le competitivitatea. Comisioanele ridicate perpetuează existența a două categorii de uilizatori ai serviciilor de plată ȋn Uniune: utilizatorii serviciilor de plată care beneficiază de zona unică de plați ȋn euro (SEPA) și utilizatorii serviciilor de plată care plătesc comisioane ridicate pentru plățile transfrontaliere ȋn euro”, subliniază Ministerul Economiei. În acest context, pentru a facilita funcționarea pieței interne și pentru a pune capăt inegalităților dintre utilizatorii serviciilor de plată din zona euro și cei din statele membre care nu fac parte din zona euro ȋn ceea ce privește plățile transfrontaliere ȋn euro, este necesar să se asigure alinierea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere ȋn euro din interiorul Uniunii cu cele pentru plățile naționale corespunzătoare efectuate ȋn moneda națională a statului membru ȋn care își are sediul prestatorul de servicii de plată al utilizatorului serviciilor de plată.

Totodată, comisioanele de conversie monetară reprezintă un cost semnificativ al plăților transfrontaliere atunci când sunt utilizate monede diferite ȋn statul membru al plătitorului și ȋn cel al beneficiarului plății. Se impune transparența comisioanelor și a cursului de schimb utilizat, pentru a asigura comparabilitatea și pentru a-i permite plătitorului să facă o alegere ȋn cunoștință de cauză. Comisioanele de conversie monetară pentru toate plățile cu cardul ar trebui să fie exprimate ȋn același mod, și anume ca un adaos procentual la cele mai recente rate de schimb valutar de referință euro disponibile, emise de Banca Centrală Europeană (BCE).

În conformitate cu cerințele de informare generală cu privire la comisioanele de conversie monetară prevăzute ȋn Directiva (UE) 2015/2366, prestatorii de servicii de conversie monetară trebuie să prezinte informațiile privind comisioanele lor de conversie monetară ȋnainte de inițierea unei operațiuni de plată. Părțile care oferă servicii de conversie monetară la un bancomat sau la punctul de vânzare ar trebui să furnizeze informații privind comisioanele lor pentru astfel de servicii ȋntr-un mod clar și accesibil. Părțile respective ar trebui să furnizeze, ȋnainte de inițierea plății, informații explicite privind suma care trebuie plătită beneficiarului plății ȋn moneda utilizată de beneficiar, precum și suma totală care urmează a fi platită de către plătitor ȋn moneda contului plătitorului. Suma totală care trebuie plătită de plătitor ȋn moneda contului plătitorului ar trebui să consiste din prețul bunurilor sau al serviciilor care urmează să fie achiziționate și comisioanele de conversie monetară. În plus ambele sume ar trebui să fie documentate pe chitanță sau pe un alt suport durabil.

Este esențial ca, pentru buna funcționare a pieței interne și pentru facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere în cadrul Uniunii, comisioanele pentru plățile transfrontaliere în euro să fie identice cu cele pentru plățile corespunzătoare dintr-un stat membru.

Regulamentul (UE) 2021/1230 are ca obiectiv facilitarea schimburilor transfrontaliere în cadrul Uniunii, pentru care sunt esențiale următoarele: (1) comisionul aplicabil plăților transfrontaliere în euro este același cu cel aplicabil plăților similare în fiecare stat membru; (2) sunt adoptate măsuri în ceea ce privește comisioanele pentru conversia valutară, în special pentru protejarea consumatorilor de comisioane excesive.

Regulamentul stabilește principiul egalității comisioanelor la plățile inițiate sau finalizate în format hârtie sau în numerar, care sunt procesate prin mijloace electronice pe parcursul lanțului de executare a plății (excluse cecurile) și pentru toate comisioanele legate direct sau indirect de o operațiune de plată. Acest principiu se aplică pentru a evita fragmentarea pieței, astfel încât fiecare categorie de operațiuni pentru plăți transfrontaliere să corespundă unei categorii de plăți naționale, cu caracteristici similare sau comparabile.

De asemenea, pentru a evita inegalitatea, se consideră necesar să se garanteze faptul că comisioanele aplicabile plăților transfrontaliere în euro în cadrul UE sunt echivalente cu cele aplicabile plăților comparabile efectuate în moneda națională a statului în care se află furnizorul serviciului de plată către utilizatorul serviciului de plată, conform criteriilor locului în care sunt prestate serviciile.

Pentru a facilita furnizorilor executarea plăților transfrontaliere, Regulamentul își propune să promoveze standardizarea în ceea ce privește, în special, utilizarea identificatorului internațional al numărului de cont de plăți (IBAN) și a codului de identificare comercială (BIC). Prin urmare, este oportun ca utilizatorii serviciilor de plată să primească de la furnizorii de servicii de plată informații suficiente privind codurile IBAN și BIC pentru contul în cauză.

Este posibil ca statele membre care utilizează o monedă diferită de euro să aplice prezentul regulament, urmând procedura de notificare, optiune pe care ANPC a preluat-o. Astfel, la nivel national, prevederile regulamentului se aplică și operațiunilor de plată efectuate în lei, în conformitate cu art. 13 din acesta. 

În ceea ce privește domeniul de aplicare, Regulamentul stabilește reguli privind plățile transfrontaliere, pune în aplicare principiul transparenței privind comisionul de conversie monetara în interiorul Uniunii și se aplică:  plăților transfrontaliere în euro sau în oricare dintre monedele naționale ale statelor membre care au urmat procedura de notificare; ▪ plăților naționale și transfrontaliere în euro sau în altă monedă națională, care presupun prestarea unui serviciu de conversie monetară. Plățile efectuate de furnizorii de servicii de plată fie în nume propriu, fie în numele altor furnizori sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului.

Prin Regulamentul (UE) 2021/1230 se stabilesc următoarele reguli: ▪ comisionul perceput consumatorilor pentru plățile transfrontaliere în euro este identic cu cel perceput pentru plăți naționale echivalente cu o sumă egală în moneda națională a statului în care se află furnizorul; ▪ comisionul perceput unui utilizator în legătură cu plățile transfrontaliere în moneda națională a unui stat membru care a efectuat notificarea este același cu comisionul perceput de furnizorul respectiv utilizatorilor în legătură cu plățile naționale echivalente cu aceeasi suma; ▪ în ceea ce privește comisionul de conversie monetară privind operațiunile de plată cu carduri, furnizorii care oferă astfel de servicii în bancomate sau în punctele de vânzare vor comunica suma totală a comisionului pentru conversia valutei ca marjă procentuală la ultimul curs de schimb de referință disponibil publicat de Banca Centrala Europeană, care trebuie făcut public într-un mod inteligibil și ușor accesibil, într-un format electronic disponibil pe scară largă și ușor accesibil; ▪ în ceea ce privește comisionul la conversia monetară aferent transferurilor inițiate online, furnizorul va comunica plătitorului o estimare a comisionului pentru serviciile de conversie monetară aplicabil transferului într-un mod neutru și cuprinzător.

De asemenea, sunt stabilite următoarele obligații pentru statele membre: ▪ să existe proceduri care să permită utilizatorilor și altor părți interesate să depună reclamații autorităților competente cu privire la încălcările regulamentului de către prestatorii de servicii de plată; ▪ să instituie proceduri extrajudiciare adecvate și eficiente în vederea soluționării litigiilor, cel puțin pentru consumatori și întreprinderile mici; ▪ să coopereze la nivel transfrontalier pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere; ▪ instituirea unui sistem de sancționare eficient, proporțional și disuasiv.

În vederea aplicării regulamentului și operațiunilor de plată efectuate în lei, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Finanțelor Publice vor emite, prin ordin comun, criterii de identificare a categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere

Identificarea categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere este un proces care presupune ȋnțelegerea modalității de inițiere, prelucrare și decontare a plăților, precum și a aranjamentelor de plată și a infrastructurii prin care acestea se procesează, aspecte ce se circumscriu atribuțiilor BNR.

Prin urmare, ANPC și Agenția Națională de Administrare Fiscală vor consulta BNR ȋn vederea stabilirii criteriilor de identificare a categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere, nefiind necesar emiterea unui Ordin comun ȋn acest sens. Respectivele criterii vor constitui linii directoare, necesare ȋn activitatea de supraveghere a pieței.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending