Connect with us

ECONOMIE

Ministerul Economiei propune noi reglementări în domeniul protecției consumatorilor

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Economiei a publicat, în transparență decizională, două proiecte de acte normative care vizează protecția consumatorilor și creează cadrul pentru aplicarea directă a legislației comunitare în domeniu.

 Proiectul de OUG privind o mai bună asigurare a respectării normelor legale în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme transpune ȋn legislația națională o serie de directive europene care vizează o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme.

 Prin proiectul se propune, între altele, modificarea Legii nr. 193/2000, avându-se în vedere interpretările contradictorii date actelor normative în vigoare, în scopul clarificărilor, pentru o mai bună înțelegere a legii, și, totodată, pentru ca asociațiile de protecție a consumatorilor să poată avea atribuții bine stabilite prin actul normativ.

Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul, că modificările intervenite au ca sop reducerea termenelor de soluționare a litigiilor  având ca obiect constatarea clauzelor abuzive care durează în prezent minimum 3-4 ani, iar protecția consumatorilor este diminuată prin prelungirea reparării discrepanțelor contractuale. Aceste modificări au fost propuse având în vedere atât practica judiciară, cât și problemele întâmpinate în punerea în executare a dispozițiilor instanțelor de judecată.

Existența lacunelor legislative au creat posibilitatea pentru unii operatori în evitarea modificărilor contractuale. Mai mult decât atât prin aceste modificări se preconizează o protecție sporită a consumatorilor, dar și o finalitate benefică în sensul restituirii sumelor încasate în mod abuziv.

„Menționăm faptul că majoritatea actelor normative din domeniul protecției consumatorilor prevăd astfel de măsuri, acestea fiind declarate constituționale de către Curtea Constituțională”, precizează inițiatorii proiectului.

De asemenea, se încearcă și o degrevare a instanțelor de judecată prin acordarea posibilității obținerii în cadrul unui singur litigiu atât a constatării clauzelor abuzive, cât și a restituirii sumelor încasate în mod abuziv.

În cadrul controalelor realizate la operatorii economici, aceștia au prezentat un anumit număr de contracte ca fiind incidente documentului de control, însă, ulterior, s-a constatat o nerecunoaștere a acestora în fața instanțelor de judecată.

Modificările intervin și având în vedere și o serie de dispoziții date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în diverse Cauze, precum și pentru o informare corectă a consumatorilor și pentru soluționarea litigiilor într-un termen rezonabil.

 Din practica judiciară a rezultat o amânare în plus a soluționării cauzelor de până la 2 ani dacă instanțele de judecată suspendau cauzele până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.

▪ Se propune introducerea art 141 pentru soluționarea litigiilor într-un termen rezonabil.

Impunerea unor sancțiuni mai eficace, mai proporționale și mai disuasive atât în cazul încălcărilor la nivel național – când comerciantul și consumatorul au reședința în România, cât și în cazul încălcărilor transfrontaliere pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii. Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, reglementează modul în care autoritățile naționale responsabile de protecția consumatorilor conlucrează pentru a aborda încălcările transfrontaliere ale legislației privind protecția consumatorilor. În special, acesta se concentrează asupra încălcărilor pe scară largă care aduc prejudicii consumatorilor din mai multe state membre și asupra încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii. Pentru acest tip de încălcări pe scară largă, autoritățile naționale pot fi nevoite să impună, într-un mod coordonat, sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Cu toate acestea, în UE, sancțiunile disponibile pentru încălcările legislației privind protecția consumatorilor sunt foarte diferite și sunt adesea stabilite la un nivel scăzut. În temeiul propunerii, autoritățile naționale vor avea competența de a impune, pentru astfel de încălcări pe scară largă, amenzi cu valoare maximă de minimum 4% din cifra de afaceri a comerciantului. La un nivel mai general, autoritățile naționale decid cu privire la nivelul sancțiunilor pe baza unor parametri comuni, în special cu privire la caracterul transfrontalier al încălcării. Aceste norme consolidate privind sancțiunile vor fi introduse în cele patru acte normative naționale vizate.

 Dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori. Conform noilor prevederi, consumatorii vor avea dreptul la măsuri reparatorii individuale atunci când sunt afectați de practici comerciale neloiale, cum ar fi tehnicile de marketing agresive. În special, statele membre ar trebui să pună la dispoziție atât măsuri reparatorii contractuale, cât și măsuri reparatorii necontractuale. Măsurile reparatorii contractuale ar trebui să includă cel puțin dreptul la încetarea contractului. Măsurile reparatorii necontractuale ar trebui să includă cel puțin dreptul la despăgubiri pentru daune.

Aceste drepturi sunt adăugate la Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor .

▪ O mai mare transparență pentru consumatori pe piețele online. În prezent, atunci când vizitează piețe online, consumatorii se confruntă cu o varietate de oferte din partea furnizorilor terți care își vând produsele sau serviciile pe piața online (și cu oferte ale înseși pieței online). Consumatorii nu știu întotdeauna cum au fost clasificate ofertele pe care le primesc pe piața online și nici de la cine cumpără (de la comercianți profesioniști sau de la alți consumatori). Numeroși consumatori au impresia că achiziționează produse oferite de piața online, încheind astfel un contract cu aceasta. În realitate, aceștia cumpără de la un furnizor terț înregistrat pe piața online care nu este comerciant. În consecință, consumatorii pot crede în mod eronat că au de-a face cu comercianți profesioniști (și că beneficiază, prin urmare, de drepturile consumatorilor). Această confuzie poate crea dificultăți în cazul în care apar probleme legate de o achiziție online, deoarece nu este întotdeauna ușor să se stabilească cine este responsabil. Propunerea de lege introduce în OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cerințe suplimentare privind informațiile, care impun piețelor online să informeze în mod clar consumatorii cu privire la parametrii principali care determină clasificarea ofertelor, dacă contractul este încheiat cu un comerciant sau cu o persoană fizică, dacă se aplică legislația privind protecția consumatorilor și cine este comerciantul (furnizorul terț sau piața online) responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor consumatorilor legate de contract (cum ar fi dreptul de retragere sau garanția juridică).

▪ În plus, consumatorii care folosesc aplicații digitale, precum piețe online, instrumente de comparare, magazine de aplicații sau motoare de căutare se așteaptă să primească rezultate „naturale” sau „organice” în urma căutărilor efectuate, bazate pe relevanța acestora în raport cu căutările lor, și nu pe plățile efectuate de către terți.

▪ Dispozițiile relevante ale Legii nr.363/2007 ar trebui clarificate pentru a preciza faptul că platformele online trebuie să indice rezultatele căutării care conțin „plasări plătite de produse”, în cazul cărora terții plătesc pentru o clasificare mai bună, sau „includere plătită”, în cazul cărora terții plătesc pentru a fi incluși în lista rezultatelor căutării.

♦ Extinderea protecției consumatorilor la serviciile digitale – propunerea extinde domeniul de aplicare a OUG nr. 34/2014 la serviciile digitale pentru care consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, platformele de comunicare socială și conturile de email.

Având în vedere creșterea valorii economice a datelor cu caracter personal, serviciile respective nu pot fi considerate a fi pur și simplu „gratuite”. Prin urmare, consumatorii ar trebui să aibă același drept la informații precontractuale și dreptul de a anula contractul în decursul unei perioade de retragere de 14 zile, indiferent dacă plătesc pentru un serviciu sau oferă date cu caracter personal.

▪ Propunerea introduce posibilitatea  de a adopta reguli privind anumite forme și aspecte ale vânzărilor în afara spațiilor comerciale. În timp ce vânzările în afara spațiilor comerciale constituie un canal de vânzări legitim și bine stabilit, propunerea clarifică faptul că Legea 363/2007 nu împiedică adoptarea unor norme care să protejeze interesele legitime ale consumatorilor în ceea ce privește unele practici de marketing sau de vânzare deosebit de agresive sau înșelătoare în contextul unor vizite nesolicitate efectuate de comerciant la domiciliul consumatorului sau în ceea ce privește excursiile comerciale organizate de comerciant cu scopul sau efectul de a promova sau a vinde produsele către consumatori, în cazul în care astfel de restricții sunt justificate din motive legate de ordinea publică sau respectarea vieții private.

▪ Clarificarea normelor privind practicile de marketing înșelătoare pentru produsele cu dublu standard de calitate. Propunerea modifică Legea 363/2007, precizând în mod explicit faptul că o practică comercială care implică marketingul unui produs ca fiind identic cu un același produs comercializat în mai multe alte state membre, în cazul în care cele două produse au o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, și care astfel determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o, este o practică comercială înșelătoare pe care autoritățile competente ar trebui să o evalueze și să o abordeze de la caz la caz, în conformitate cu dispozițiile directivei menționate.

♦ De asemenea, prin proiectul de act normativ, se introduce un articol nou în HG nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare privind informațiile pentru consumatori legate de reducerile de preț. Orice notificare de reducere a prețului trebuie să indice clar prețul aplicat anterior de comerciant (prețul anterior). Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț.

Actul normativ prevede opțiuni de reglementare la nivel național în ceea ce privește bunurile care sunt susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid (în special alimentele), reducerile de preț continue și bunurile care au fost prezente pe piață mai puțin de 30 de zile.

♦ În structurile care practică vânzări în regim de outlet, care au o anumită specificitate și anumite caracteristici particulare față de alte tipuri de vânzări și în care se comercializează produse care îndeplinesc anumite condiții, se practică tot o reducere de preț. Pentru acest tip de vânzare, s-a considerat oportun să se introducă prevederi mai detaliate privind informațiile destinate consumatorilor legate de reducerile de preț.

► Proiectul de HG pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor transpune în legislația națională prevederi privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, precum și la contractele de vânzare de bunuri. Între altele, proiectul de act normativ vizează modificarea anexei la HG nr. 1553/2004 care are ca scop creșterea gradului de protecție a intereselor colective ale consumatorilor și îmbunătățirea raporturilor juridice dintre consumatori și operatorii economici, transpunând în legislația națională prevederile Directivei 2009/22/CE cu modificările și completările ulterioare și furnizând în mod clar „Dispozițiile legale” aplicabile și „Autorități publice competente”, astfel încât, în conformitate cu articolul 4 alin. (1), în cazul în care interesele colective ale consumatorilor dintr-un stat membru al Uniunii Europene sunt lezate prin fapte ilicite săvârșite pe teritoriul României sau autorul acestora își are sediul în România, organizațiile abilitate din acel stat au posibilitatea de a sesiza autoritățile competente din România în preluarea și soluționarea sesizărilor.

De asemenea, proiectul vizează modificarea anexei la HG nr. 444/2020 corespunzător modificării anexei Regulamentului (UE) 2017/2394 care armonizează cadrul de cooperare dintre autoritățile naționale din UE astfel încât acțiunile acestora în materie de asigurare a aplicării legislației să vizeze piața unică în toate dimensiunile sale. Obiectivul principal al Regulamentului (UE) 2017/2394 este de a asigura securitatea juridică în cadrul pieței unice prin aplicarea coerentă a actelor legislative cheie care formează acquis-ul Uniunii în domeniul protecției consumatorilor, persoane fizice, și care figurează în anexa regulamentului.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM