Rețele sociale

ECONOMIE

APIA: Cerințe obligatorii de mediu pentru fermierii care depun cerere unică de plată

Radio CECCAR FM

Fermierii care depun cerere unică de plată în cadrul Campaniei 2022 trebuie să respecte anumite cerințe obligatorii de mediu privind depozitarea și utilizarea îngrășămintelor cu azot, dar și în ceea ce privește crearea unor fâșii de protecție de-a lungul cursurilor de apă, a anunțat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), citată de Agerpres. Aceste cerințe obligatorii trebuie respectate întrucât au fost aduse modificări asupra normelor privind depozitarea și utilizarea îngrășămintelor cu azot în agricultură, respectiv SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și pe GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor-tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă.

Potrivit sursei citate, pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform Programului de acțiune, fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole au următoarele obligații: să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd (art. 4 și 5 din Programul de acțiune); să respecte perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol (art. 3 și anexa nr. 3 din Programul de acțiune); să respecte normele privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol (art. 9 din Programul de acțiune).

De asemenea, pentru exploatațiile care practică agricultura în sistem irigat este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză; să respecte cerințele generale pentru aplicarea fertilizanților (art. 10, 11 și 12 din Programul de acțiune); să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile în pantă abruptă mai mare de 12% (art. 13, 15 și 16 din Programul de acțiune); să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă (art. 14 din Programul de acțiune).

Nu în ultimul rând, fermierii trebuie să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani și să prezinte pentru control documentele de evidență ale exploatației agricole (art. 17 din Programul de acțiune).

Potrivit APIA, fermierii care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația obținerii actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară trebuie să dețină aceste documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.

În ceea ce privește GAEC 1 – Crearea/Menținerea benzilor-tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă, cerințele obligatorii pentru fermieri sunt să instituie benzi-tampon (fâșii de protecție) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: 3 metri pentru terenurile cu panta până la 12% și 5 metri pentru terenurile cu panta peste 12%.

Se mențin benzile-tampon (fâșii de protecție) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel (art. 14 din Programul de acțiune).

Pentru SMR 1 și GAEC 1, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din Programul de acțiune, până la data de 1 septembrie 2022 se păstrează restricțiile de interzicere a aplicării fertilizanților de orice fel pe o lățime de 1 metru pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și 3 metri pentru terenurile agricole cu panta peste 12%. După această dată, intră în vigoare restricțiile de fertilizare de orice fel pentru benzile-tampon (fâșii de protecție) pe o lățime de 3 metri pentru terenurile agricole cu panta până la 12% și de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%, conform prevederilor art. 14 alin. (3) din Programul de acțiune.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending