Rețele sociale

ECONOMIE

Noi formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 263 din 18 martie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 362/2022 pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.

Actul normativ modifică și/sau completează OPANAF nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, OPANAF nr. 1155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale și OPANAF nr. 967/2017 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, emise și tipărite prin intermediul Unității de imprimare rapidă, astfel încât, pe de o parte, să fie îmbunătățită comunicarea cu contribuabilii, iar, pe de altă parte, activitatea derulată de către organele fiscale să se deruleze cu operativitate

♦ Modificările și completările aduse OPANAF nr. 63/2017 vizează următoarele:

▪ Prin formularul „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi”, debitorul era înștiințat atât cu privire la înființarea popririi executorii, cât și a popririi asigurătorii, după caz. „Ținând cont de faptul că elementele care trebuie completate în situația aplicarii uneia dintre măsurile menționate sunt diferite, organele fiscale au sesizat asupra faptului că în sprijinul acestora ar fi necesar ca înștiintarea pentru cele doua măsuri să fie prevăzută în adrese distincte, astfel încât să nu se producă dificultăți în emiterea și completarea adresei de înștiințare”, precizează inițiatorii proiectului.

Astfel, formularul „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi” se înlocuiește cu două formulare distincte, respectiv „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi executorii”  și „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi asigurătorii”;

▪ Avându-se în vedere necesitatea rectificării unor corelări ale explicațiilor din subsolul formularului „Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor”, cu informațiile cuprinse în textul acestuia, s-a modificat acest model de formular;

▪ Ținându-se cont de modificările legislative aduse Codului de procedură fiscală prin Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare,  și pentru a veni în sprijinul organelor fiscale centrale, formularul „Decizie de anulare a actului administrativ fiscal” a fost înlocuit cu formularul „Decizie de anulare a actelor administrativ fiscale și/sau de impunere a obligațiilor fiscale/bugetare”. Astfel, acest formular poate fi utilizat în următoarele situații: ● anularea actelor administrativ fiscale întocmite eronat; ● recuperarea obligațiilor fiscale/bugetare care au fost restituite eronat sau în plus, ca urmare a actelor administrativ fiscale anulate. În acest caz, acest formular reprezintă și titlu de creanță.

Această modificare s-a considerat necesară în vederea corectării evidenței fiscale și a recuperării unor sume restituite eronat sau necuvenit;

 S-a introdus un nou formular, respectiv „Decizie de anulare totală sau parțială a actelor de executare silită”, care va fi utilizat de organele fiscale în vederea anulării totale sau parțiale a actelor de executare silită emise. În practica organelor fiscale, s-a constatat că au fost situații când acestea, din eroare, au emis acte de executare silită. Pentru încetarea efectelor juridice ale acestor acte de executare, s-a procedat la aprobarea unui formular care se va comunica părților implicate;

▪ Pentru a veni în sprijinul contribuabililor care solicită compensarea obligațiilor bugetare restante, s-a întocmit modelul formularului „Cerere privind compensarea obligațiilor fiscale/bugetare”;

▪ În ceea ce privește compensarea obligațiilor, s-a modificat denumirea formularului, din „Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale” în „Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale/bugetare”, astfel încât acesta să fie utilizat și în cazul compensărilor efectuate pentru stingerea obligațiilor bugetare. De asemenea s-a modificat și completat conținutul modelului de formular, astfel încât acesta să poată fi utilizat în situația compensărilor efectuate în cadrul grupului fiscal unic constituit în domeniul TVA sau impozitului pe profit, în situația persoanei juridice care are înființate sedii secundare, sau a cesiunii de creanțe,  după caz;

▪ Pentru aplicarea dispozițiilor art. 23 și art. 27 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a fost necesară modificarea formularului „Decizie de impunere privind obligațiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiați”. Astfel, pentru a fi utilizat acest formular și în alte situații prevăzute de lege, cum ar fi în cazul preluării obligațiilor bugetare de către succesori, au fost efectuate o serie de modificări în cuprinsul acestuia.

De asemenea, pentru o mai bună claritate a obligațiilor ce fac obiectul preluării, a fost completat cu noi informații, cum ar fi: ● scadența/termenul de plată al obligațiilor fiscale preluate; ● data radierii contribuabililor din registrele în care au fost înregistrați, potrivit legii; ● data până la care au fost calculate obligațiile fiscale accesorii. De asemenea, a fost modificat titlul formularului, în „Decizie pentru stabilirea unor sume în sarcina altor contribuabili urmare preluării acestora potrivit legii”, avându-se în vedere faptul că acesta se utilizează și în alte situații decât cea de radiere, respectiv cele prevăzute la art.23, alin. (1), lit.a) – c) și la art. 27 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

▪ Având în vedere prevederile art.263 din Codul de procedură fiscală, care reglementează stingerea creanțelor fiscale/bugetare prin dare în plată, organul fiscal competent încheie un proces verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil, act ce constituie titlu de proprietate, sens în care, în actul normativ a fost reglementat modelul acestui formular, respectiv „Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile”. De asemenea, întrucât bunurile imobile care fac obiectul acestei proceduri sunt date în administrare în condițiile legii, iar până la intrarea în vigoare a actului prin care s-a dispus darea în administrare, acestea se află în custodia instituției care a solicitat preluarea în administrare, este necesar ca organul fiscal să predea instituției publice solicitante imobilul în cauză. Astfel, pentru a fi realizată procedura de predare primire, a fost întocmit modelul formularului „Proces-verbal de predare-primire în custodie/în administrare a bunurilor imobile intrate în proprietatea publică a statului”.

♦ Modificarea și completarea OPANAF nr. 1155/2016 și a OPANAF nr. 967/2017 vizează introducerea unor noi acte administrativ fiscale/de executare silită, care să se comunice masiv prin intermediul Unității de Imprimare Rapidă, ținând cont de volumul documentelor emise în domeniul colectării creanțelor bugetare. Astfel, noile acte administrativ fiscale/de executare silită sunt:

▪ Proces-verbal privind calculul dobânzilor aferente sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule;

▪ Decizie de soluționare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule”;

▪ Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor;

▪ Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării reținerilor;

▪ Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești;

▪ Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra sumelor datorate debitorului de către terți;

▪ Adresă de înștiințare privind suspendarea măsurilor de executare silită;

▪ Adresă de înștiințare privind continuarea măsurilor de executare silită.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending