Connect with us

ECONOMIE

CE: Cadru temporar pentru a sprijini economia în contextul invadării Ucrainei de către Rusia

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) a adoptat un cadru temporar de criză, menit să le permită statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, informează Executivul comunitar, într-un comunicat.

„(…) Comisia va oferi statelor membre posibilitatea să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situație fără precedent, protejând în același timp condițiile de concurență echitabile de pe piața unică. Cadrul temporar de criză completează setul de instrumente existente privind ajutoarele de stat cu multe alte posibilități, de care statele membre dispun deja, de exemplu cu măsuri prin care se oferă compensații întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a circumstanțelor excepționale pe care le traversăm și cu măsurile descrise în comunicările Comisiei privind evoluțiile pieței energiei.

Noul cadru va permite statelor membre (i) să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contrasancțiunile aferente; (ii) să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și (iii) să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Ambele tipuri de măsuri vor fi disponibile și pentru întreprinderile care pot fi considerate ca aflându-se în dificultate din cauza nevoilor acute de lichidități cu care este posibil să se confrunte în circumstanțele actuale, pe fondul fragilității provocate de pandemia de COVID-19. Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare a acestor măsuri.

Pentru a oferi un exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creșterii puternice a costului factorilor de producție, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unui ajutor de până la 400.000 euro pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Comisia este pregătită să conlucreze cu statele membre pentru a găsi neîntârziat soluții viabile, care să protejeze această parte importantă a economiei noastre, utilizând întreaga flexibilitate prevăzută de normele privind ajutoarele de stat.

Pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică, noul cadru temporar de criză include o serie de garanții. Statele membre sunt invitate, la rândul lor, să includă cerințe în materie de durabilitate atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile energetice suplimentare legate de prețurile ridicate la gaz și energie electrică”, a declarat vicepreședintele executiv al CE Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, instituit pentru a sprijini economia în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Pentru a remedia această situație, cadrul temporar de criză prevede trei tipuri de ajutoare:

♦ Cuantumuri limitate ale ajutoarelor. Statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activități în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare. Acest ajutor nu trebuie să fie legat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe;

♦ Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate. Statele membre vor fi în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate.

▪ Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea din urmă ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor împrumuturi destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și altor tipuri de întreprinderi.

▪ Statele membre pot facilita acordarea de împrumuturi publice și private întreprinderilor, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază fără risc, plus o primă de risc de credit specificată, aplicabilă IMM-urilor și, respectiv, celorlalte tipuri de întreprinderi.

Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.

♦ Ajutor pentru a despăgubi întreprinderile pentru prețurile ridicate la energie. Statele membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor excepțional de ridicate ale prețurilor la gaze și energie electrică. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. În acest scop, statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice, cum ar fi producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază.

Cadrul temporar de criză va contribui la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Astfel, cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

● O metodologie proporțională. Ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia;

● Condiții de eligibilitate. Definiția utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie este stabilită prin trimitere la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind impozitarea energiei, și anume întreprinderile pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3% din valoarea lor de producție;

● Cerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică. Ajutorul acordat ar trebui, așadar, să ajute întreprinderile să facă față crizei actuale, punând totodată bazele unei redresări durabile.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, CE va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, CE va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare a acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat acum vine în completarea numeroaselor posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. În temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, statele membre pot să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM