Rețele sociale

ECONOMIE

Propuneri de măsuri privind protecția socială a angajaților în contextul actualei crize

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat, în transparență decizională, proiectul de OUG privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților în contextul actualei crize din Ucraina, Federația Rusă și Belarus.

Proiectul a fost elaborat în contextul în care conflictul militar dintre Federația Rusă și Ucraina a generat atât efecte directe asupra activității unora dintre angajatorii din România, având în vedere contractele comerciale încheiate de aceștia cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, prin întreruperea fluxului de materii prime (import-export) și al tranzitului pe toate căile de transport (pentru/dinspre Federația Rusă, Ucraina, Belarus), cât și efecte indirecte, prin perturbări pe lanțul de aprovizionare, de distribuție a materiilor prime, materialelor etc. sau de vânzare. Totodată – spun inițiatorii proiectului – identificarea de noi piețe pentru asigurarea materiilor prime necesită timp și costuri suplimentare pentru logistică și valoarea mărfurilor, acești factori fiind adiționali condițiilor actuale pentru costurile de producție influențate de prețurile la energie, gaz și combustibil.

Luând în considerare contextul actual, unele din cele mai afectate industrii din România sunt, potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ: industria metalurgică, industria auto, industria mobilei, industrii care impactează, la rândul lor, lanțurile valorice pe orizontală și generează efecte multiplicatoare pentru clienți/furnizori. „În aceste industrii este un număr mare de angajați pentru care există riscul pierderii locului de muncă (în industria metalurgică sunt angajate aproximativ 22.000 de persoane, în industria auto se estimează că pot fi afectate 5.000 de persoane din aproximativ 200.000 angajate în prezent, iar în industria mobilei a fost semnalat un posibil risc pentru 1.000 de persoane), însă acestora li se adaugă lanțurile valorice pe orizontală, clienți/furnizori, motiv pentru care se impune acordarea unor măsuri de protecție socială”, se precizează în document. Ca urmare, activitatea angajatorilor din România este afectată total sau parțial, motiv pentru care aceștia sunt nevoiți să suspende contractele individuale de muncă ale angajaților, fapt ce determină necesitatea acordării unor măsuri pentru consolidarea pieței muncii, concomitent cu prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național, precum și asigurarea unei surse de venit salariaților, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de actualul context creat de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În acest context, proiectul de OUG lansat în consultare publică reglementează următoarele:

♦ Acordarea unei indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 nr. 318/2021, salariaților care au contractele individuale de muncă suspendate temporar din inițiativa angajatorilor;

♦ Suportarea indemnizației din bugetul asigurărilor pentru șomaj și acordarea acesteia începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2022 pentru salariații angajatorilor afectați în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacții cu operatorii economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus ca urmare a efectelor generate de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, precum și pentru salariații angajatorilor supuși sancțiunilor internaționale și care au instituite măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei;

♦ Posibilitatea ca salariații angajatorilor care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procentaj de minimum 20% față de veniturile realizate în luna ianuarie 2022 sau față de veniturile realizate în luna similară a anului 2021 raportat la luna pentru care se solicită indemnizația, sau care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, după caz, să poată beneficia de indemnizația respectivă;

♦ Acordarea sumelor necesare plății indemnizației pe baza unor documente depuse de angajatori, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în raza cărora își au sediul social, respectiv o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de:  o declarație pe propria răspundere din care să reiasă că au fost afectați în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacții cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus, ca urmare a efectelor generate de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, la care se anexează balanța de venituri și cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizația, precum și balanța de venituri și cheltuieli la care se raportează diminuarea, sau copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancțiunilor internaționale, emis de președintele ANAF, după caz; ▪ lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului;

♦ Stabilirea modelului documentelor prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;

♦ Stabilirea termenelor pentru plata indemnizației realizate de agenții către angajatori, precum și pentru plata către salariat a indemnizației;

♦ Instituirea posibilității de acordare într-o lună calendaristică, pentru aceeași perioadă din lună, pentru salariați diferiți, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare;

♦ Instituirea posibilității acordării în cursul aceleiași luni calendaristice, pentru același salariat, pentru perioade diferite din lună, atât a indemnizației reglementate de prezentul proiect, cât și a indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (1) și de decontarea indemnizației prevăzute la art. 1 alin. (7) din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending