Connect with us

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar, 0,72% din PIB în primele două luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 9,51 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 12,76 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat Ministerul Finanțelor, citat de Mediafax. Exprimat ca procentaj din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,35 puncte procentuale (pp) pe primele două luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,08% din PIB la 0,72% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,7 pp din PIB (în principal încasări din TVA și alte impozite pe bunuri și servicii), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,3 pp din PIB (preponderent cheltuieli cu asistența socială).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 68,25 miliarde lei în primele două luni ale anului 2022, cu 27,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Această evoluție favorabilă a fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, fonduri europene, venituri nefiscale și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 5,03 miliarde lei în perioada ianuarie – februarie, consemnând o creștere de 12,3% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+27,9%), respectiv impozitul pe dividende (+24,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,1%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+9,7% ).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 21,72 miliarde lei în primele două luni, în creștere cu 8,5% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,43 miliarde lei în perioada analizată, în scădere cu 14,4% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenții economici (-18,6% an/an).

Încasările nete din TVA au însumat 17,13 miliarde lei în primele două luni, înregistrând o creștere de 47,2% (an/an). Dinamica acestora a fost influențată de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante, cât de un nivel mai redus al restituirilor de TVA (2,34 miliarde lei în ianuarie – februarie), comparativ cu sumele semnificative rambursate anul trecut.

Veniturile din accize au însumat 5,85 miliarde lei în primele două luni, în creștere cu 8,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 19,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (susținută de creșterea consumului de carburanți și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022), respectiv o cvasi-stagnare a încasărilor din accizele pentru produse din tutun față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 3,53 miliarde lei în primele două luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+2,7miliarde lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 6,30 miliarde lei în ianuarie – februarie, consemnând o creștere de 39,7% (an/an), determinată în principal de avansul încasărilor din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 4,80 miliarde lei în primele două luni, în creștere cu 78,0% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 77,76 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 17,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele două luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 pp față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 5,6% din PIB la 5,9% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 18,75 miliarde lei, în creștere cu 1,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,2 pp mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 9,27 miliarde lei, în creștere cu 16,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,96 miliarde lei din total bunuri și servicii reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid-19.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 4,54 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,91 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 31,75 miliarde lei în creștere cu 22,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani.

De asemenea, s-a majorat la 243 lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,4 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 0,96 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,99 miliarde lei, cu 64,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 4,34 miliarde lei, în creștere cu 6,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 4,08 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 53,2% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM