Connect with us

ECONOMIE

MF propune noi măsuri în vederea creșterii interesului investitorilor pe piața de capital

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat, în transparență decizională, un proiect de OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937. Proiectul are în vedere, în esență, crearea cadrului legal privind furnizorii de servicii de finanțare participativă.

Potrivit inițiatorilor, finanțarea participativă reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.

Prin proiectul de OUG se are în vedere modificarea următoarelor acte normative:  Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; ▪ OUG nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare; ▪ OUG nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară; ▪ Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative; ▪ Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată; ▪ Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare; ▪ Legea nr. 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investiții alternative și pentru modificarea și completarea unor acte normative; ▪ Legea nr. 88/2021 privind Fondul de compensare a investitorilor.

Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că „reglementarea furnizorilor de servicii de finanțare participativă reprezintă un obiectiv strategic în ecuația momentului, generat de schimbările paradigmei economice în conjunctura pandemică internațională, precum și pentru asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase”. Prin promovarea acestei OUG se dorește implementarea unor mecanisme de verificare și autorizare corecte și eficiente care să asigure monitorizarea acestor activități, precum și atragerea unor noi jucători pe piața de capital din România.

Prin  proiect se are în vedere, între altele, modificarea Legii nr.346/2004 prin completarea definiției „investitori instituționali” din cuprinsul legii ca urmare a necesității de facilitare a accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), la finanțarea de către unele dintre categoriile de clienți profesionali prevăzute de Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, propunerea are în vedere includerea clienților profesionali menționați la art. 2 alin. (1) lit. a) din Anexa nr. 2 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, în categoria investitorilor instituționali în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțarea de către aceste entități.

Prin modificarea și completarea OUG nr.32/2012, prin acest proiect se are în vedere, de asemenea, armonizarea prevederilor legislației specifice domeniului fondurilor de investiții și administratorilor acestora cu prevederile Legii nr.31/1990 aplicabile în materia reprezentării legale (în speță reprezentarea administratorului unic persoana juridică al unei societăți pe acțiuni).

Totodată, proiectul de ordonanță de urgență propune și revizuirea cadrului legal primar ce vizează regimul contravențional și sancționatoriu prevăzut în OUG nr.32/2012, Legea nr.74/2015, Legea nr.126/2018 și Legea nr.243/2019, aplicabile în domeniul Organismelor de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM), Fondurilor de Investiții Alternative (FIA), Administratorilor de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), Societăților de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), operatorilor de piață, depozitarului central etc., în vederea completării regimului legal contravențional și sancționatoriu instituit prin legislația pieței de capital și a alinierii/armonizării măsurilor contravenționale și sancționatorii impuse prin aceste legi, îmbunătățindu-se astfel gradul de omogenitate al legislației specifice pieței de capital.

În ceea ce privește modificarea și completarea Legii nr.74/2015 prin proiect se au în vedere:  introducerea unei noi categorii de investitori eligibili pentru a investi în anumite tipuri de FIA (de exemplu, investitori semi-profesionali) ce au fost definiți în acest sens la nivelul proiectului de ordonanță de urgență; ▪ introducerea unor prevederi cu privire la posibilitatea AFIA înregistrați/ autorizați de a distribui titluri de participare ale FIAIP din România pe care le administrează către investitorii semiprofesionali; ▪ modificarea prevederilor privind administrarea transfrontalieră în vederea clarificării modalităților de desfășurare a acestei activități (de exemplu, administrare transfrontalieră atât prin sucursală, cât și direct); ▪ armonizarea cu prevederile Legii nr.31/1990 aplicabile în materia reprezentării permanente (în speță: în cazul AFIA care administrează un FIA de tip societate de investiții, persoanele din conducerea efectivă a AFIA sunt considerate reprezentanți permanenți în sensul art.153^13 alin.(2) din Legea societăților nr.31/1990). În acest sens, se asigură posibilitatea persoanelor ce alcătuiesc conducerea efectivă a unei AFIA de a fi reprezentanți permanenți, în sensul Legii nr.31/1990; ▪ revizuirea regimului contravențional și sancționatoriu prevăzut de lege.

În ceea ce privește modificarea Legii nr.24/2017, prin proiect se intenționează completarea cadrului legislativ incident societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare (SMT) sau sistem organizat de tranzacționare (SOT) cu anumite prevederi specifice privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor, precum și implicarea pe termen lung a acestora în cadrul emitenților. Acestea vizează în principal identificarea acționarilor, transmiterea de informații, facilitarea exercitării drepturilor acționarilor, transparența investitorilor instituționali, administratorii de active și consilierii de vot.

În ceea ce privește introducerea în acest act normativ a unor modificări și completări la Legea nr. 88/2021 referitoare la definiția regăsită în Directiva 97/9 pentru noțiunea de „investment business” și folosirea, în privința terminologiei în limba română, a sintagmei „operațiuni de investiții”, inițiatorii precizează că se urmărește armonizarea cadrului legal european cu cel național, precum și clarificarea scopului legii și transpunerea fidelă a Directivei 97/9, care specifică faptul că prin directivă este obligatoriu a fi acoperite instrumentele încredințate în legătură cu „operațiunile de investiții” („investment business”), respectiv serviciile și activitățile principale și serviciul auxiliar de păstrare în siguranță-custodie; introducerea de aspecte privind modalitatea de determinare și colectare a contribuțiilor participanților, precum și pentru asigurarea unei administrări a Fondului în ceea ce privește numărul membrilor CA similar modalității de administrare a Fondului de Garantare a Asiguraților și, totodată, asigurarea reprezentativității tipurilor de participanți la fond, inclusiv instituții de credit.

În concluzie – subliniază MF – măsurile anterior descrise vizează creșterea interesului investitorilor pentru realizarea de investiții pe piața de capital din România și corespund cu strategia ASF în ceea ce privește procesul de actualizare a legislației pieței de capital, în vederea adaptării la legislația europeană aflată în continuă dinamică, acest proces vizând atât modificarea și completarea legislației primare, cât și a reglementărilor secundare.

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM