Rețele sociale

ECONOMIE

CE: Norme mai stricte de protecție în ceea ce privește serviciile financiare online

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat o reformă a normelor actuale ale UE privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum, care reglementează serviciile financiare vândute la distanță, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Propunerea va consolida drepturile consumatorilor și va încuraja furnizarea transfrontalieră a serviciilor financiare pe piața unică. Piața acestor servicii a evoluat în mod semnificativ, având în vedere digitalizarea generală a sectorului și noile tipuri de servicii financiare care au fost dezvoltate de la introducerea normelor, în 2002. Aceste evoluții au fost amplificate și mai mult de impactul pandemiei de COVID-19, care a contribuit în mare măsură la creșterea numărului de tranzacții efectuate online”, se menționează în comunicat.

„Normele noastre trebuie să evolueze pe măsură ce evoluează serviciile financiare; nu se poate altfel. Digitalizarea și numărul din ce în ce mai mare de noi produse financiare au schimbat fundamental acest sector în ultimii 20 de ani, iar restricțiile recente de deplasare a persoanelor în contextul pandemiei COVID-19 au arătat că este mai important ca niciodată să dispunem de un cadru de reglementare mai eficient și mai actualizat pentru serviciile financiare la distanță. Deși riscurile și provocările pot fi diferite, siguranța consumatorilor este în mod inevitabil în centrul atenției”, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Pentru a asigura promovarea furnizării de servicii financiare pe piața internă și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, propunerea introduce acțiuni în mai multe domenii:

▪ Facilitarea accesului la dreptul de retragere în termen de 14 zile pentru contractele de servicii financiare la distanță. Pentru a facilita exercitarea acestui drept, traderii vor trebui să pună la dispoziție un buton de retragere atunci când efectuează vânzări prin mijloace electronice. În plus, traderul este obligat să trimită o notificare privind dreptul de retragere în cazul în care informațiile precontractuale sunt primite cu mai puțin de o zi înainte de încheierea contractului;

▪ Norme clare privind informațiile precontractuale care trebuie furnizate, precum și modul și momentul în care acestea trebuie furnizate. Propunerea modernizează normele, de exemplu în ceea ce privește comunicarea electronică, impunând vânzătorului obligația de a furniza în prealabil anumite informații, inclusiv, de exemplu, adresa de e-mail a traderului, eventualele costuri ascunse sau riscul legat de serviciul financiar. De asemenea, informațiile trebuie afișate în mod vizibil pe ecran și se introduc norme privind utilizarea ferestrelor pop-up sau a link-urilor pe mai multe niveluri pentru furnizarea de informații. Noile norme vor garanta, de asemenea, că i se acordă consumatorului suficient timp pentru a înțelege informațiile primite, cu cel puțin o zi înainte de semnarea efectivă;

▪ Norme speciale pentru protecția consumatorilor la încheierea de contracte de servicii financiare online. Contractele de servicii financiare ar putea fi greu de înțeles, mai ales dacă sunt negociate la distanță. Propunerea le impune traderilor obligația de a institui sisteme online echitabile și transparente și de a oferi o explicație adecvată atunci când utilizează instrumente online (de exemplu, consiliere robotizată sau chat box). Normele consolidează, de asemenea, capacitatea de acțiune a consumatorului, oferindu-i posibilitate de a solicita intervenție umană, în cazul în care interacțiunea cu astfel de instrumente online nu este pe deplin satisfăcătoare;

▪ Asigurarea respectării legislației. Propunerea va consolida mijloacele de acțiune ale autorităților competente. Se vor aplica sancțiuni mai severe contractelor de servicii financiare încheiate la distanță în cazul încălcărilor transfrontaliere pe scară largă, cu o sancțiune maximă de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală.

▪ Armonizare deplină pentru a se asigura același nivel ridicat de protecție a consumatorilor pe întreaga piață internă.Propunerea introduce o armonizare juridică deplină, stabilind norme similare pentru toți furnizorii din toate statele membre.

Propunerea Comisiei urmează să fie examinată de către Consiliu și Parlamentul European.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending