Rețele sociale

ECONOMIE

Guvernul a analizat în primă lectură proiectul de OUG privind combaterea speculei

Radio CECCAR FM

Guvernul a analizat, în primă lectură, proiectul de OUG privind combaterea speculei, act normativ prin care statul va putea interveni în situații excepționale, când sunt distorsiuni pe piață, pentru a limita creșteri de preț excesive, potrivit președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, citat de Agerpres.

„Proiectul de ordonanță de urgență privind combaterea speculei a fost discutat (miercuri, n.r.) de Guvern în primă lectură, este un proiect inițiat de Ministerul Economiei, inclusiv ANPC, în colaborare cu Consiliul Concurenței și avem colaborarea specialiștilor din Ministerul de Finanțe și Ministerul Agriculturii. Proiectul este în consultare publică, luni vom finaliza consultarea publică. Rog pe toți cei interesați să trimită comentariile până luni ca să putem finaliza proiectul de act normativ care să treacă prin circuitul de avizare”, a declarat șeful autorității de concurență în briefingul care a urmat ședinței Executivului.

Potrivit sursei citate, proiectul urmărește că creeze statului un instrument pentru a interveni în situații excepționale când piața nu funcționează bine. „În astfel de situații, pentru produsele care prezintă un risc de activitate speculativă, vom putea interveni pentru a limita creșteri de prețuri excesive sau a forța companiile să reducă stocurile sau să crească comercializarea produselor. Fie să producă mai mult, fie să reducă stocurile pe care le-au acumulat. De implementarea actului normativ se va ocupa Consiliul Concurenței în ceea ce privește relațiile între companii, și ANPC în ceea ce privește relația între companii și consumatori, clienți finali”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Acesta a arătat că fiecare instituție va merge pe propriile reguli de funcționare, iar Consiliul Concurenței va aplica prevederile Legii 11 a concurenței neloiale, o lege cu proceduri mai rapide decât Legea concurenței, care are investigații cu durată mare de timp. „Într-o situație de criză, de speculă, vrem reacții foarte rapide și atunci Legea concurenței nu este un instrument bun pentru că o investigație durează undeva la doi ani. Avem nevoie de intervenții mai rapide și atunci mergem pe Legea concurenței neloiale”, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.

Amenzile prevăzute în legea concurenței neloiale variază între 0,1% și 1% din cifra de afaceri.

În context, Bogdan Chirițoiu a explicat că amenzile nu sunt foarte mari pentru activitate speculativă, însă importante sunt măsurile adiacente precum oprirea funcționării unei companii sau obligarea acesteia să reducă prețurile sau stocurile atunci când se pretează la acțiuni speculative.

„ANPC poate opri funcționarea unei companii, noi Consiliul Concurenței putem obliga companiile să își reducă stocurile sau prețurile. ANPC poate dispune și confiscări. Nu ne interesează sancțiuni atât de mari cât posibilitatea de a recupera pagubele și de a impune măsuri companiilor care se pretează la aceste acțiuni speculative. Asta este o diferență față de Legea 21 a concurenței, unde amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri. Acum vrem viteză, mergem pe Legea concurenței neloiale cu amenzile acestea mai scăzute, dar impactul mare vine din măsurile adiacente complementare(…) Atunci când cumperi o mască cu 1 leu și o vinzi cu 10 nu amenda de 1% o să te sperie, ci faptul că putem să îți interzicem activitatea, se poate confisca marfa, se pot confisca profiturile pe care le-ai făcut din această activitate ilicită. Măsurile adiacente sunt pârghia mai importantă decât cuantumul amenzii”, a subliniat sursa citată.

Bogdan Chirițoiu a precizat că în pandemie a simțit cel mai clar nevoia unui astfel de instrument de intervenție. Atunci prețurile la măști sau dezinfectanți au crescut foarte mult, iar autoritățile nu au avut pârghii eficiente de intervenție. „Pandemia este exemplul cel mai clar, acolo eu am simțit nevoia de a avea un instrument de genul acesta. Am constatat la începutul pandemiei când au crescut prețurile de n-sprezece ori la măști, la dezinfectanți, nici noi, nici ANPC, nici Poliția Economică nu am avut niște pârghii eficace de intervenție. Am făcut fiecare ce am putut. Când piața merge normal, lăsăm jocul pieței, cine are prețuri mari va da faliment. Că oamenii nu sunt proști să cumpere de la o firmă care are prețuri foarte mari. Avem nevoie de instrumentul ăsta pentru situații excepționale când avem o dereglare în funcționarea pieței”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.

Potrivit acestuia, o decizie pe noul proiect de ordonanță poate veni în câteva săptămâni. „Diferența acum este că nu am investigația aceea complicată de pe Legea concurenței, nu fac un raport de investigație, îl trimit companiei, îi dau 30 de zile să îmi răspundă, îl trimit Comisiei Europene etc. Partea de investigație este mult simplificată. Luarea unei decizii va dura în acest caz câteva săptămâni față de doi ani pe Legea concurenței. Deciziile sunt executorii. Orice acțiune a noastră poate fi contestată în instanță, dar asta nu suspendă plata amenzii”, a mai arătat președintele autorității de concurență.

În aplicarea proiectului de ordonanță va colabora și ANAF pentru că această instituție are toate datele, bilanțurile companiilor și ratele de profit.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending