Connect with us

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar, 16,33 miliarde lei (1,23% din PIB) în primele patru luni

CECCAR FM

Publicat

pe

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

Exprimat ca procentaj din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale (p.p.) pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB. Potrivit MF, evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 p.p. din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 p.p. din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.

♦ Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,40 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2022, cu 22,0% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, contribuții de asigurări și fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,23 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 13,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+35,5%)respectiv impozitul aferent pensiilor (+25,4%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,1%). Contribuțiile de asigurări au înregistrat 45,04 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie, în creștere cu 9,6% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii. Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,19 miliarde lei în primele patru luni, în scădere cu 18,8% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei în ian-apr. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde lei în intervalul ianuarie-aprilie, consemnând o scădere de 5,0% (an/an), determinată de contracția încasărilor din accizele pentru produse din tutun.  Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 6,27 miliarde lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+5,07 miliarde. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic. Veniturile nefiscale au însumat 13,60 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 67,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,24 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 24,3% (an/an).

♦ Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 160,73 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,3 p.p. față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 11,8% din PIB la 12,1% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 38,44 miliarde lei, în creștere cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,9% din PIB, cu 0,2 p.p. mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 20,21 miliarde lei, în creștere cu 15,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,8%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,44 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și international, precum și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 miliarde lei, în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii; astfel, alocația de stat pentru copii a crescut, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,75 miliarde lei; în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli  au fost de 2,6 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,28 miliarde lei, cu 23,4% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,9% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare.

ECONOMIE

Sprijin pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 945 din 27 septembrie 2022 a fost publicat Ordinul nr. 2.613/2022 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis privind eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Obiectivul schemei de ajutor de minimis îl constituie promovarea unor investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul întreprinderilor, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM).

Schema de ajutor de minimis se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari cu excepția întreprinderilor cu activitățile enumerate în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția depunerii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a unei cereri de finanțare scrise de acordare a ajutorului de minimis, conform cerințelor din prezenta schemă și din Ghidul solicitantului, și a semnării ulterioare a unui contract de finanțare.

Schema se aplică pentru proiectele care propun investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și al întreprinderilor mari.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: a) valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (doi ani fiscali anterior încheiați și anul fiscal în curs), indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; b) atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; c) plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul prezentei scheme nu poate depăși 100% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

Ajutorul de minimis se consideră acordat în momentul în care dreptul legal de a beneficia de acesta este conferit întreprinderii, în temeiul legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care ajutorul de minimis se plătește.

Pentru ajutoarele de minimis acordate eșalonat, în mai multe tranșe, acestea se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate, utilizând rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

Continuare

ECONOMIE

AFM: O nouă sesiune de înscriere în programele „Rabla” și „Rabla Plus” începe la 30 septembrie

CECCAR FM

Publicat

pe

Ultima sesiune de înscriere în cadrul programelor „Rabla” și „Rabla Plus” pentru persoanele fizice, persoanele juridice și instituții publice va începe la data de 30 septembrie, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), într-un comunicat citat de Agerpres. Sesiunea se va derula în perioada 30 septembrie – 25 noiembrie 2022, timp în care persoanele fizice se vor putea înscrie în cele două programe prin intermediul dealerilor autorizați, iar persoanele juridice vor putea depune dosarele de finanțare prin accesarea aplicației informatice puse la dispoziție de AFM.

Potrivit sursei citate, bugetele totale care vor fi puse la dispoziție pentru această etapă se împart astfel: pentru Programul „Rabla Clasic” – persoane fizice, buget de 139.898.500 lei, persoane juridice – buget de 173.300.500 lei, instituții publice – buget de 15 milioane de lei, în timp ce pentru Programul Rabla Plus – persoane fizice, bugetul este de 115.500.000 lei, persoane juridice – 202.303.000 lei și instituții publice – 15 milioane de lei.

AFM precizează că pe site-ul propriu este disponibil calendarul de desfășurare a sesiunilor de înscriere în cadrul celor două programe și sumele alocate pentru fiecare categorie de solicitanți. De asemenea, listele cu producătorii/dealerii auto care au semnat contracte de participare cu instituția sunt publicate pe www.afm.ro, la secțiunile programelor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională privind economia circulară, publicată în Monitorul Oficial

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 943 din 27 septembrie 2022 a fost publicată HG nr. 1.172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei  obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

Documentul statuează că România are un potențial semnificativ de îmbunătățire în toate etapele presupuse de economia circulară, de la o mai mare eficiență a resurselor și utilizarea de materiale secundare în producție, până la prevenirea deșeurilor și o mai bună gestionare a acestora.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie vor constitui baza unui Plan de Acțiune care va conține măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Obiectivele cheie pentru o tranziție la Economia Circulară sunt:  acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor și materialelor importate; ▪ consolidarea competitivității economice și a forței de muncă; ▪ aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; ▪ promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul Economiei circulare; ▪ conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; ▪ prevenirea generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; ▪ promovarea consumului responsabil și a educației pentru mediu; ▪ protecția ecosistemului și a sănătății cetățenilor.

Potrivit reprezentanților Guvernului, implementarea SNEC va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung. Strategia își propune crearea premiselor pentru reducerea utilizării resurselor naturale, exploatare rațională și sustenabilă.

Aplicarea principiilor Economiei Circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de locuri de muncă. Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România și în întreaga Europă.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM