Connect with us

ECONOMIE

Noi măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 721 din 18 iulie 2022 a fost publicată OUG nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și IMM-uri, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Printre altele, măsurile incluse în noul act normativ răspund situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari. Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri. Granturile care vor fi acordate acestei categorii de beneficiari au valoarea minimă de 50.000 euro și valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepția celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro.

Prin măsurile de eficiență energetică/utilizarea surselor regenerabile de energie se finanțează următoarele categorii de investiții: a) investiții în măsuri de eficiență energetică și de reducere a consumurilor specifice energetice la clădiri și construcțiile anexe, cu excepția clădirilor administrative sau clădirilor care nu sunt destinate activităților de producție, de servicii ale IMM-urilor și întreprinderilor mari, prin intervenții la anvelopa clădirii, șarpante, învelitoare, inclusiv măsuri de consolidare a clădirilor și construcțiilor anexe. De asemenea, sunt permise intervenții la sistemele de utilități ale clădirilor, precum și achiziții de echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru producerea de energie necesare clădirilor și construcțiilor anexe. Lucrările de consolidare la clădiri și construcțiile anexe nu pot depăși 15% din valoarea totală a proiectului. Lucrările privind consolidări seismice sunt excluse de la finanțare; b) investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile, cu excepția biomasei, destinate consumului propriu de energie al IMM-urilor și întreprinderilor mari, care se încadrează în capacitatea de producție specifică prosumatorului; c) investiții în măsuri de eficiență energetică la nivelul unităților de cogenerare, trigenerare existente sau noi la momentul depunerii cererii pentru finanțare, inclusiv pentru lucrări de modernizare/reabilitare/creșterea puterilor instalate, utilizând sursele regenerabile de energie, cu excepția biomasei, și destinate consumului propriu, care se încadrează în capacitatea de producție specifică prosumatorului; d) investiții pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră prin sisteme dedicate modernizării, monitorizării și eficientizării consumului de energie la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari, ce vor include, în mod obligatoriu, instalarea unui sistem de management al energiei – EMS – care va asigura, la nivelul întreprinderii, o contorizare generală a consumului de energie, va realiza statistici asupra consumului, va înregistra și analiza datele centralizate, va livra un raport periodic asupra acestor date și va eficientiza consumul de energie în timp real. Achiziționarea de echipamente, utilaje, dotări specifice care fac parte din procesul de producție/servicii respectiv din activitatea economică de bază a întreprinderii este posibilă dacă prin acestea se înlocuiesc echipamente, utilaje, dotări specifice cu consum de energie sporit și prin această măsură se obține o reducere a consumului specific de energie față de consumul inițial.

Actul normativ stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii și cheltuielile eligibile pentru fiecare tip de investiție.

Sistemele informatice utilizate pentru depunerea documentațiilor sunt IMM Recover (pentru depunerea, evaluarea, selecția și contractarea proiectelor) și MySMIS2014-2020 (pentru încărcarea cererii de finanțare și a documentelor suport necesare implementării tehnice și financiare a proiectului).

De asemenea, OUG nr. 112/2022 reglementează modalitatea de finanțare a parcurilor de specializare inteligentă, bazate pe un concept partenerial care să contribuie la generarea de soluții și produse ale întreprinderilor, creșterea colaborării cu organizațiile de cercetare și inovare, asigurarea transferului tehnologic, și implementarea de tehnologii noi. 

Parcul de specializare inteligentă este definit ca „amplasament delimitat, în care se desfășoară activități de inovare, cercetare, dezvoltare experimentală, transfer de cunoștințe, transfer tehnologic al unor rezultate referitoare la un produs/serviciu/proces inovator obținute prin activități de cercetare dezvoltare inovare specifice domeniilor de specializare inteligentă, producție de serie/serie zero, individuală, precum și alte categorii de activități specifice domeniilor de specializare inteligentă”. Titlul de parc de specializare inteligentă este atribuit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu respectarea condițiilor prevăzute în actul normativ.

Fondatori ai parcurilor inteligente pot fi autoritățile publice locale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, individual sau în asociere cu institute naționale de cercetare dezvoltare sau alte organizații publice de cercetare care înființează acest tip de parcuri.  Fondatorii parcului pot solicita finanțare din fonduri locale, de la bugetul de stat și din fonduri europene pe baza planului de dezvoltare a parcului.

Ordonanța de urgență prevede acordarea unor facilități fiscale, pentru constituirea, implementarea și realizarea unui parc de specializare inteligentă, printre care:  deducerea de 100% a profitului repartizat pe surse de dezvoltare, conform prevederilor legale în vigoare, pentru determinarea profitului impozabil necesar calculului impozitului pe profit datorat de către cei care realizează investiții în cadrul parcului de specializare inteligent; ▪ deducerea din profitul impozabil a unei cote de 50% din valoarea investițiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru societatea-administrator care realizează astfel de investiții în construcții sau reabilitări de construcții și în infrastructura necesară parcului și de racordare la rețeaua publică privind utilitățile; ▪ deducerea din profitul impozabil a unei cote de 100% din valoarea investițiilor realizate în parcul de specializare inteligentă, pentru agenții economici care au încheiate contracte de concesionare și/sau contracte de administrare și realizează investiții în clădiri și echipamente destinate activităților de specializare inteligentă; ▪ reducerea în limita a 50% din valoare a redevenței datorate de către agenții care au realizat investiții în parcuri de specializare inteligentă, prin hotărâre a consiliului local, județean sau ale consiliului general al municipiului București; ▪ scutire de la plata impozitului pe clădire și pe teren.

Actul normativ reglementează condițiile pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru finanțare parcurilor de specializare inteligentă, având ca beneficiari fondatorii parcului, organizații de cercetare și întreprinderi parte din contractele subsidiare, sub condiția desemnării ca lider de parteneriat a unei entități înregistrate fiscal în România, cu sediul în regiunea în care se implementează parcul de specializare inteligentă.

ECONOMIE

Ministrul Mediului: Unele programe derulate de AFM vor fi descentralizate

CECCAR FM

Publicat

pe

Unele programe derulate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi descentralizate, iar primul program de acest fel va fi „Rabla” local, pentru casarea mașinilor mai vechi de 15 ani, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, citat de Agerpres.

„Am aprobat o Ordonanță de Urgență acum două săptămâni prin care am făcut posibilă inclusiv descentralizarea unor programe finanțate de AFM, tocmai pentru a crește poate și de mii de ori capacitatea de implementare. Prin includerea autorităților publice locale în procesul de implementare putem să creștem foarte mult capacitatea de implementare a acestor programe. Discutăm zilele acestea cu AFM aceste aspecte. Primul program descentralizat va fi Rabla local, pentru mașini mai vechi de 15 ani, acolo unde banii vor fi, conform Ordonanței de Urgență, dați în prealabil autorității locale cu un scop anume”, a spus Barna Tanczos.

În același timp, ministerul de resort pregătește pentru acest an o nouă sesiune a programului „Casa Verde Fotovoltaice”.

„În mod similar, căutăm soluția și pentru fotovoltaice. Ne așteptăm la o nouă sesiune a Programului «Casa Verde Fotovoltaice», în acest an. Din calculele noastre, cererea este una imensă, de sute mii de gospodării, probabil, care doresc să instaleze asemenea panouri fotovoltaice. Noi trebuie să eliminăm barierele instituționale, birocratice, să creștem capacitatea de implementare. Am identificat sursele pentru finanțare și putem asigura un buget multianual de ordinul miliardelor de lei pentru acest program național foarte mult așteptat. Singura barieră rămâne partea de cantități de panouri fotovoltaice produse și capacitatea de instalare a companiilor care lucrează în acest domeniu. Dacă reușim să facem această descentralizare, cu siguranță rezolvăm partea administrativă și birocratică”, a precizat ministrul Mediului.

Potrivit datelor comunicate de oficial, până la acest moment, în Programul „Casa Verde Fotovoltaice” au primit decizia de finanțare 13.000 de dosare, iar până la finele anului în curs toate cele 45.000 de solicitări depuse vor fi rezolvate.

„Sunt peste 13.000 de dosare care au primit, deja, decizia de finanțare și alte 10.000 care probabil într-o lună vor primi deciziile de acceptare sau de refuz din partea instituției și până la sfârșitul anului toate cele 45.000 de dosare vor fi închise, în sensul evaluării și comunicării. S-a început foarte târziu și niciodată nicio instituție nu a avut atâtea dosare. A crescut foarte mult cererea pentru acest program și capacitatea AFM nu a fost prevăzută niciodată pentru evaluarea a zeci mii de dosare. Această instituție a fost construită pentru programe, pentru autorități publice locale, care sunt în total 3.000 în țară. Numărul de zeci de mii de dosare a pus în dificultate instituția, am crescut capacitatea de implementare și acolo. Angajăm 100 de oameni, creștem personalul AFM, dar soluția pe termen mediu și lung este descentralizarea”, a apreciat Barna Tanczos.

Continuare

ECONOMIE

BERD și-a îmbunătățit semnificativ prognozele privind evoluția economiei românești

CECCAR FM

Publicat

pe

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești în 2022 și 2023, dar avertizează că pentru anul viitor se așteaptă la o încetinire semnificativă a ritmului de creștere, potrivit unui raport publicat de instituția financiară internațională, citat de Agerpres. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, economia României ar urma să înregistreze un avans de 5,4% în acest an și de 1,9% anul viitor, cifre revizuite semnificativ în sus față de estimările din luna mai, potrivit cărora Produsul Intern Brut al României urma să înregistreze o creștere de 2,9% în 2022 și o contracție de 1,1% în 2023.

Potrivit BERD, toate cele trei state membre ale UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și Grecia) au înregistrat o creștere economică solidă în prima jumătate a lui 2022, însă încep să apară semnale ale unei încetiniri semnificative în a doua jumătate a anului. Inflația a ajuns în zona de două cifre, ceea ce a determinat guvernele din regiune să atenueze impactul asupra firmelor și gospodăriilor, însă incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu energie în lunile următoare are efect asupra încrederii și investițiilor. Ritmurile de creștere a PIB vor rămâne solide, în special în cazul Greciei și României, pentru anul 2022, dar toate cele trei economii UE din Europa de Sud-Est ar urma să înregistreze o reducere semnificativă a ritmului de creștere în 2023.

În cazul României, „după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în prima jumătate a lui 2022. Eliminarea restricțiilor care aveau legătură cu pandemia a stimulat consumul privat, în special de servicii… Pe ansamblul anului 2022, creșterea PIB este estimată la 5,4%… În 2023, deteriorarea veniturilor gospodăriilor, costurile cu finanțarea și energia care constrâng investițiile și cererea externă slabă, în special din Germania, vor duce la o creștere modestă a PIB-ului de 1,9%, dar există în continuare riscuri în scădere în cazul în care va apărea o recesiune mai gravă decât se preconizează în zona euro”, se arată în raportul BERD.

Instituția financiară internațională estimează că economiile din regiunea sa de activitate vor înregistra o creștere de 2,3% în 2022, cu 120 de punte de bază peste previziunile sale din luna mai, grație activității solide din prima jumătate a anului, când gospodăriile au cheltuit economiile acumulate cu prilejul carantinelor din pandemie, în pofida unei scăderi a salariilor reale. Însă, reducerea livrărilor de gaze rusești a determinat BERD să își diminueze prognozele de creștere pentru 2023 până la 3%, de la un avans de 4,7% cât estima anterior.

Produsul Intern Brut al Ucrainei este prognozat să se contracte cu 30% în 2022, în timp ce economia Rusiei ar urma să scadă cu 5%, în loc de un declin de 10% cât estima anterior BERD.

„Nu este niciun secret că sancțiunile impuse energiei nu au fost atât de eficiente”, a spus economistul șef de la BERD, Beata Javorcik.

BERD este o bancă multilaterală care promovează dezvoltarea sectorului privat și inițiativa antreprenorială în 36 de economii de pe trei continente. Banca este deținută de 71 de state, precum și de UE și BEI. Investițiile BERD urmăresc să facă economiile din regiunile sale competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente și integrate.

BERD este un investitor instituțional major în România, investind până acum aproape zece miliarde de euro în 491 de proiecte.

Continuare

ECONOMIE

CE solicită statelor membre să-și modernizeze sistemele de venit minim

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană (CE) invită statele membre să-și modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. 

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă. „Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă. Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile”, se menționează în comunicat.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

„Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile”, subliniază CE.

Propunerea va contribui la atingerea obiectivelor sociale ale UE pentru 2030 legate de reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune cu cel puțin 15 milioane, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Totodată, ea va ajuta statele membre să atingă obiectivul ca cel puțin 78% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă.

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ. Noua propunere de recomandare a Consiliului  oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă următoarele:

♦ să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit: ▪ să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă▪ în paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice; ▪ să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit;

♦ să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim: ▪ criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei; ▪ procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles▪ decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea;

♦ să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii▪ măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri; ▪ sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat; ▪ ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor;

♦ să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare: ▪ beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea; ▪ în plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia;

♦ să promoveze sprijinul individualizat: ▪ statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor; ▪ pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv;

♦ să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare. De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

Potrivit statisticilor CE, în 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze. Cu toate acestea – precizează CE – sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20% dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30% până la 50% din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM