Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) propune modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, potrivit unui proiect de OUG publicat în transparență decizională. Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că unul dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI).

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislației în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real și adecvat familiilor vulnerabile, în condiții de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă. Potrivit MMSS, accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare și creștere a nivelului de educație. „Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la cel al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistență socială”, se menționeaxă în document.

Pentru modificarea Legii nr.196/2016, în cadrul asistenței tehnice din PNRR, MMSS a beneficiat de consultanță din partea Băncii Mondiale. Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de OUG, pentru atingerea țintelor asumate prin PNRR, modificarea și completarea Legii nr.196/2016, principalele recomandări rezultate – pe lângă actualizarea reglementărilor cu modificările legislative pentru beneficiile similare componente ale venitului minim de incluziune – se referă la adoptarea unor măsuri suplimentare care: ▪ să permită acoperirea unui număr mai mare de persoane/familii aflate în risc de sărăcie și excluziune socială prin: ajustarea condiționalităților care pot limita admiterea în program a persoanelor vulnerabile; aplicarea de deduceri pe venitul total al familiei luat în calcul pentru acordarea dreptului; facilitarea accesului la beneficiile de asistență socială, precum și la toate măsurile complementare de suport prevăzute de lege; ▪ să contribuie la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială a persoanelor/familiilor vulnerabile prin instituirea și acordarea unu pachet integrat de măsuri din domeniul ocupării, serviciilor sociale, educației, sănătății și locuirii; ▪ să promoveze participarea pe piața muncii a persoanelor din categoriile vulnerabile atât prin facilitarea accesului la programele de măsuri active din domeniul ocupării, cât și prin creșterea calității și eficacității acestor programe care ar trebui să fie flexibile și adaptate la profilul și nevoile fiecărei persoane; ▪ să asigure oportunități egale pentru copiii din familiile vulnerabile, în scopul întăririi participării și menținerii acestora în sistemul de educație, prin facilitarea înmatriculării copiilor în sistemul de învățământ, precum și a accesului la programele de sprijin, financiar sau în natură, din domeniul educației cum sunt: burse, pachet de rechizite școlare, sprijin financiar prin programul „Bani de liceu”, programe de tip „Școală după Școală”, „A Doua Șansă”, „Masa caldă”; ▪ să reducă birocrația și costurile de administrare a programului prin simplificarea procedurilor privind solicitarea, stabilirea și acordarea dreptului și implementarea Sistemului Național Informatic de Asistență Socială.

Reglementările propuse prin proiectul de act normativ au în vedere următoarele:

♦ Constituirea venitului minim de incluziune (VMI) din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin.(1) din lege: „Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută la art. 1 alin. (2), precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație”;

♦ Eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR). Textul actual al Legii nr.196/2016 raportează nivelul de venituri și cuantumul beneficiilor atât la valoarea ISR, cât și la o valoare nominală exprimată în lei. Această dublă referință face dificilă interpretarea corectă a textului normativ și având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta, pentru claritatea reglementării este indicat să existe un singur mod de exprimare a valorii, respectiv menținerea numai a valorilor nominale exprimate în lei;

♦ Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condițiile Legii nr.111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic;

♦ Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale. Introducerea acestei reglementări asigură accesul acestora la servicii medicale adecvate, fiind asigurate, conform legii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției și contribuie totodată la creșterea stimei de sine în condițiile în care pot deține un minimum de resurse financiare pentru nevoile proprii;

♦ Actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate: · majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei); · majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

♦ Conectarea beneficiarilor de venit minim de incluziune la sistemul de servicii sociale: · partajarea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale; · înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor de venit minim de incluziune ca solicitanți de servicii sociale; · obligativitatea realizării evaluării inițiale a nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție; · facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular standardizat – fișa unică de evaluare – care conține o secțiune destinată verificării datelor/informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune destinată evaluării nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate în care se pot afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI; · creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor venitului minim de incluziune, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, precum și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale; · clarificarea atribuțiilor personalului angajat în cadrul SPAS care are responsabilități, conform fișei postului, în domeniul serviciilor sociale;

♦ Introducerea condiționalităților prevăzute în prezent pentru ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001, respectiv urmarea, la recomandarea serviciilor publice de ocupare, a programelor educaționale destinate adulților;

♦ Introducerea stimulentului financiar prevăzut de Legea nr.416/2001, respectiv prelungirea acordării cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puțin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni;

♦ Înregistrarea, din oficiu, a solicitanților de venit minim de incluziune ca solicitanți și de servicii sociale, realizând astfel legătura dintre cele două componente de bază a sistemului de asistență socială;

♦ Introducerea procesului de evaluare inițială pentru determinarea vulnerabilităților și nevoilor persoanelor/membrilor familiei și întocmirea de către serviciul public de asistență socială a planului de intervenție care să cuprindă atât beneficiile de asistență socială, cât și serviciile sociale adecvate situației înregistrate;

♦ Asigurarea activării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune prin aplicarea acelorași proceduri ca și în cazul șomerilor de lungă durată, prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, respectiv planul de mediere, acordul de integrare în muncă și contractul de solidaritate;

♦ Înregistrarea electronică la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a persoanei apte de muncă și a membrilor apți de muncă din familia solicitantului componentei venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune de către personalul serviciului public de asistență socială, urmând ca persoanele să se prezinte la serviciul public de ocupare la solicitarea acestuia.