Rețele sociale

ECONOMIE

Noi reglementări privind operațiunile de înregistrare în registrul comerțului

Radio CECCAR FM

Președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului (Legea nr.265/2022). Actul normativ are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru codificarea dispozițiilor referitoare la operațiunile de înregistrare în registrul comerțului și în alte registre ținute de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), pe baza controlului registratorului sau, după caz, pe baza hotărârii instanței judecătorești. De asemenea, se reglementează statutul registratorului de registrul comerțului, modul de organizare și funcționare ale ONRC și oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale etc. Scopul principal al reglementărilor este digitalizarea procesului de înregistrare în registrul comerțului, accesibilitatea online a tuturor formalităților, precum și simplificarea procedurilor de înregistrare, în acord cu Directivele UE în acest domeniu.

Potrivit expunerii de motive, principalele obiective pe care legea le urmărește, precum și cele mai importante soluții de reglementare pe care aceasta le propune sunt următoarele:

♦ Accesibilitatea online a tuturor formalităților pentru constituirea unei societăți și înregistrarea unei sucursale prin utilizarea mijloacelor de identificare electronică și a mijloacelor electronice de comunicare. În acest sens:  actul constitutiv se poate întocmi online, prin completarea unui formular-tip, cu opțiuni predefinite, care va fi disponibil pe pagina de internet a ONRC; actul constitutiv formular-tip sau, după caz, cel individualizat, se semnează de toți fondatorii sau de reprezentanții acestora cu semnătură electronică calificată; ▪ cererile de înregistrare și înscrisurile depuse în susținerea acestora întocmite de avocați sau de notari publici se pot semna de către aceștia cu semnătură electronică calificată și se pot transmite prin mijloace electronice; ▪ procedura de înregistrare a sucursalelor companiilor cu sediul principal într-un stat membru UE se simplifică prin eliminarea documentelor și informațiilor ce sunt/vor putea fi obținute/verificate prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului – BRIS; ▪ folosirea unei platforme electronice centrale, ținută de registrul comerțului, pentru publicarea actelor și faptelor înregistrate/menționate/depuse/vizate în/la/de registrul comerțului, Buletinul electronic al registrului comerțului; ▪ în considerarea interconectării registrelor comerțului din statele membre, se uniformizează efectul înregistrării în toate registrele ca fiind cel de la care actele, faptele persoanelor fizice și juridice înregistrate devin opozabile terților pentru a oferi un punct de referință general atât pentru utilizatorii naționali, cât și pentru cei transfrontalieri; ▪ certificatele de înmatriculare și certificatele constatatoare vor putea fi emise și în format electronic semnate cu semnătură electronică calificată/sigiliul electronic calificat;

♦ Simplificarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului pentru a permite depunerea de documente în format electronic, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege realizând-se prin comunicarea între autorități și utilizarea informațiilor/documentelor aflate deja la dispoziția acestora. Printre altele, prin noua lege se elimină cerința de efectuare a vărsământului aportului la capitalul social al SRL-urilor la momentul constituirii; proiectul prevede o etapizare, ulterioară momentului constituirii, a vărsării capitalului social subscris (30% în 3 luni, iar restul în 12 luni, cu excepția aportului în natură, care poate fi efectuat în 2 ani de la data înmatriculării);

♦ Reglementarea procedurii de înregistrare în registrul comerțului în baza controlului de legalitate, realizat de registrator:  procedură de control prealabil înregistrării realizată de registratori, pe bază de înscrisuri; ▪ dacă există suspiciuni de fals cu privire la identitatea solicitantului, a reprezentantului acestuia sau a oricărei persoane a cărei identitate se verifică în procesul de înregistrare, registratorul poate solicita prezența fizică a acestora; ▪ generalizarea competenței de soluționare a registratorului prin includerea altor proceduri care nu au caracter contencios (ex: fuziuni, inclusiv transfrontaliere, divizări); ▪ se elimină posibilitatea formulării cererilor de intervenție în procedura de înregistrare, terții – ca și solicitantul înregistrării având un remediu ulterior soluționării cerere de înregistrare, și anume plângerea împotriva încheierii registratorului▪ dizolvarea și radierea societății, pentru anumite cazuri ce nu au natură contencioasă, se dispune de registrator, cu posibilitatea contestării încheierii registratorului la instanță;

♦ Reglementarea statutului registratorului de registru al comerțului: ▪ personal de specialitate juridică, învestit să exercite un serviciu public de interes general; ▪ accesul în profesie se face pe baza de examen sau concurs; ▪ registratorul este numit și eliberat din funcție de directorul general al registrul comerțului, iar în exercitarea funcției nu este supus controlului ierarhic, cu privire la soluțiile pronunțate; ▪ registratorul este supus anumitor interdicții și incompatibilități, pentru a asigura imparțialitatea în exercitarea controlului prealabil înregistrării; ▪ registratorul răspunde disciplinar (procedura disciplinară este prevăzută de prezenta lege), civil și penal; ▪ remunerarea se realizează în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 153/207 privind remunerarea personalului plătit din fonduri publice;

♦ Reglementarea accesului online la informațiile privind societățile, inclusiv la informațiile privind societățile înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene și, pentru a îmbunătăți accesibilitatea serviciului public al registrului comerțului, asigurarea disponibilității de informații extinse și actualizate privind înființarea și funcționarea societăților. Pentru aceasta, în noua lege se prevede că: ▪ documentele și informațiile referitoare la persoanele fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului se arhivează și în format electronic pentru a permite furnizarea mai rapidă de copii în format electronic, certificate de pe actele prezentate, chiar dacă acestea au fost depuse în format hârtie; ▪ se extind categoriile de informații care pot fi obținute cu titlu gratuit din registrele statelor membre, prin intermediul sistemului de interconectare a registrelor; ▪ devin disponibile mai multe date în registru, de exemplu, în privința sucursalelor (în registrul sucursalei, date despre societatea mamă dintr-un alt stat membru și, invers, în registrul societății-mamă, informații despre sucursală); ▪ informații user friendly se vor fi la dispoziția publicului, pe portalul de servicii online al ONRC și pe pagina sa de internet, în limbile română și engleză, cu privire la aspectele cele mai importante în constituirea persoanelor juridice și înregistrarea persoanelor fizice și juridice;

♦ Codificarea legislației în domeniul înregistrării în registrul comerțului și sistematizarea acesteia, în raport de reglementările în domeniul societăților, în materia prevenirii și combaterii spălării banilor, a protecției datelor cu caracter personal. În concluzie, noua lege integrează legislația primară referitoare la procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării/desfășurării activității. Totodată, corelează și uniformizează procedurile de înregistrare pentru toate categoriile de persoane fizice și juridice înregistrate în registrul comerțului și conține prevederi specifice privind accesul publicului la datele cu caracter personal înregistrate în registrul comerțului și în Registrul beneficiarilor reali.

Actul normativ modifică Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare și OUG nr.44/2008, privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr.182/2016, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending