Rețele sociale

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat cu România pentru 2021-2027

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a anunțat aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare și alocarea indicativă a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), documentul prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime de 45,1 miliarde euro, din care 31,5 miliarde euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Separat de Acordul de Parteneriat, România a finalizat și trimis către Comisia Europeană toate cele 16 Programe Operaționale cuprinse în Politica de Coeziune 2021-2027. Mai multe informații despre obiectivele asumate prin fiecare program, precum și despre bugetele repartizate pe priorități de investiții, sunt disponibile aici.

„Suntem în fața unui moment istoric. Odată cu aprobarea Acordului de Parteneriat, intrăm în linie dreaptă pentru o oportunitate unică: investirea celor 45 de miliarde de euro alocate prin Politica de Coeziune pentru a schimba radical România. Experiența perioadelor de programare anterioare ne ajută să scriem o poveste de succes pentru perioada 2021-2027, care include accesarea cât mai eficientă și debirocratizată a banilor europeni, o viziune proactivă asupra obiectivelor pe care le urmărim și termene foarte clare pentru implementarea proiectelor. Pasul următor este aprobarea tuturor celor 16 Programe Operaționale, pe care le-am transmis deja Comisiei Europene. În final, trebuie să vorbim despre o Românie cu autostrăzi, infrastructură feroviară, de apă, canalizare, cu resursă umană pregătită la cel mai înalt nivel, spitale sigure și un mediu de afaceri competitiv”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Informații actualizate în timp real despre cum sunt cheltuiți banii europeni sunt disponibile aici.

Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

 Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (transmis Comisieei Europene la 6 mai 2022) – buget total (alocare UE și cofinanțare) 959 milioane euro;

▪ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) – 4,11 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Transport 2021-2027 (3 iunie 2022) – 9,68 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) – 5,25 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) – 4,32 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) – 1,17 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022) – 1,57 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,20 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) – 1,43 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022) – 1,75 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022) – 1,48 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022) – 1,38 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Regional București-Ilfov (23 iunie 2022) – 1,46 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022) – 959 milioane euro;

▪ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) – 4,11 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022) – 3,88 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022) – 2,2 miliarde euro;

▪ Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022) – 2,53 miliarde euro.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending