Rețele sociale

ECONOMIE

Material ANAF cu cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției un document informativ vizând principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control, precum și cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili în semestrul I 2022.

Documentul – elaborat în vederea creșterii transparenței și a comunicării cu mediul de afaceri și cu cetățenii – este structurat în două părți: ♦ Principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control și ♦ Cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili.

În ceea ce privește acțiunile de control întreprinde de Direcția generală antifraudă fiscală, principalele deficiențe constatate pe linia descoperirii și combaterii evaziunii fiscale au fost sintetizate astfel:  cazuri în care contribuabilii au evidențiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la baza operațiuni reale ori au evidențiat alte operațiuni fictive în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale;  cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat, în tot sau în parte, în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale;  cazuri în care au fost înregistrate livrări fictive (facturi emise) către societăți care nu recunosc achiziția ori au fost emise bonuri fiscale pentru livrări nereale, aceste operațiuni fictive fiind efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate, în fapt bunurile fiind comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate este disimulată. Specificul acestor fraude este încasarea în numerar a acestor livrări fictive făcând dificilă identificarea beneficiarului real, mai ales în cazul în care descărcarea fictivă a gestiunii se realizează pe baza unor bonuri fiscale;  cazuri în care societăți înregistrate în scopuri de TVA emit facturi în baza cărora alte societăți (aparent clienți) își deduc TVA, fără ca emitentul să își îndeplinească obligațiile declarative și/sau de plată.

Documentul include, totodată, tipologia faptelor pentru care au fost aplicate principalele sancțiuni contravenționale▪ nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic; ▪ neconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF; ▪ neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale potrivit reglementărilor legale, respectiv neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate; ▪ neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse/extrase din unitățile de vânzare; ▪ nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor distruse; ▪ încasări/plăți fragmentate în numerar de la/către beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei; ▪ achiziționarea produselor accizabile de la persoane care desfășoară activități de distribuție și comercializare angro a băuturilor alcoolice și tutunului prelucrat fără a deține atestat de comercializare emis de autoritatea competentă; ▪ deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute de lege.

ANAF prezintă, pe larg, în document, și deficiențele constatate de Direcția generală antifraudă fiscală privind stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabililor/plătitorilor: ▪ nedeclararea veniturilor obținute din activitățile de comerț electronic (e-commerce) de către persoane fizice, fără respectarea prevederilor legale în materie; ▪ disimularea unor venituri de natură salarială prin acordarea sistematică a tichetelor cadou către angajați ai unor firme (partenere/afiliate) de distribuție a mărfurilor, în funcție de vânzările realizate de aceștia; ▪ existența unor diferențe semnificative între numerarul existent în casierie și soldul scriptic al contului 5311 „Casa în lei” și/sau 5314 „Casa în valută”. În cele mai multe situații s-a constatat că sumele de bani au fost ridicate din casierie de persoane cu funcții de decizie în societate care au dispus în interes personal de aceste sume, fără a evidenția în contabilitate operațiunea și fără a aplica tratamentul fiscal adecvat; ▪ identificarea de contribuabili (înregistrați în scopuri de TVA) care au declarat la organul fiscal competent achiziții de bunuri și servicii de la parteneri care în perioada fiscală respectivă erau declarați inactivi din punct de vedere fiscal. Controalele operative au confirmat faptul că achizițiile declarate au fost înregistrate în contabilitatea societăților, acestea exercitându-și în mod nelegal dreptul de deducere a TVA și a cheltuielilor, după caz; ▪ existența unor contribuabili care, potrivit datelor financiare din situațiile financiare, au depășit plafonul special de scutire de TVA și care, până în prezent, nu și-au îndeplinit obligațiile legale privind înregistrarea în scopuri de TVA; ▪ identificarea de persoane fizice care figurează cu încasări de la entități externe care administrează site-uri web de tipul motoarelor de căutare sau rețelelor de socializare. Urmare a analizării și comparării informațiilor exportate din aplicațiile informatice cu veniturile declarate la organul fiscal de respectivele persoane fizice, au rezultat venituri nedeclarate.

În ceea ce privește acțiunile de control întreprinde de Direcția generală coordonare control fiscal, între principalele deficiențe identificate de organele cu atribuții de inspecție fiscală (cu mențiunea că aspectele în cauză se referă la constatări efectuate pentru perioada de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale, definită conform legii) se regăsesc următoarele: ▪ neîndeplinirea obligației de a depune declarații de venit cu privire la veniturile din alte surse obținute din străinătate; ▪ nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește activitatea desfășurată, care nu este cuprinsă în nomenclatorul pentru care impozitarea se efectuează pe bază de normă de venit, drept pentru care venitul net anual se impune a fi stabilit în sistem real; ▪ înregistrarea eronată a unor cheltuieli deductibile, reprezentând cheltuieli cu descărcarea gestiunii titlurilor de participare, din vânzarea cărora au fost înregistrate venituri, considerate ca fiind neimpozabile la calculul impozitului pe profit; ▪ neînregistrarea TVA colectată aferentă unei bazei de impunere constituită din contravaloarea lucrărilor executate și nedecontate până la data finalizării lucrărilor; ▪ nedeclararea și neplata TVA aferentă livrărilor efectuate în perioada în care codul de TVA a fost anulat. Contribuabilul verificat ar fi trebuit să declare și să plătescă TVA aferentă, în baza formularului D311 – „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat”; ▪ nerespectarea limitării la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice; ▪ înregistrarea eronată a unor cheltuieli deductibile, reprezentând cheltuieli cu provizioanele constituite din valoarea creanțelor asupra furnizorilor debitori, fiind astfel stabilite majorări ale veniturilor neimpozabile, urmare reconsiderării acestor cheltuieli ca fiind cheltuieli nedeductibile; ▪ efectuarea de către societate a plăților integrale pentru redevențele realizate din România, fără a reține impozitul datorat de către nerezident, având drept consecință suportarea impozitului de către plătitorul de venit, acesta, având obligația legală de a calcula, reține, declara și vira la bugetul de stat, impozitul pentru veniturile brute realizate din România de persoana nerezidentă; ▪ neînregistrarea TVA colectată cu cota de 19%, aferentă veniturilor din transmisii video electronice, conform prevederilor legale; ▪ neînregistrarea în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire; ▪ completarea eronată a decontului de TVA, prin declararea eronată a sumei taxei deductibile pentru care a luat naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, a sumei taxei pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în condițiile prevăzute de lege, respectiv declararea eronată a sumei taxei colectate a cărei exigibilitate a luat naștere în perioada fiscală de raportare; ▪ neîntocmirea și neutilizarea documentelor justificative contabile pentru operațiunile efectuate; ▪ neîncadrarea activității în codurile CAEN prevăzute de lege, pentru ca angajații societății să beneficieze de facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor; ▪ nerespectarea prevederilor legale de către persoanele care realizează venituri din activități independente care au și calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Controalele efectuate de Direcția generală control venituri persoane fizice au scos în evidență, la rândul lor, mai multe categorii de deficiențe (prezentate pe larg în material), printre care: ▪ modul de completare a situațiilor financiare depuse de persoanele juridice/persoanele juridice în cadrul cărora persoanele fizice dețin calitate de asociat/acționar; ▪ modul de organizare și conducere a evidenței contabile la persoanele juridice deținute/administrate de către persoanele fizice verificate, cu privire la raporturile economice/juridice derulate între acestea; de exemplu înregistrarea împrumuturilor acordate de către acționari/asociați în contul 462–Creditori diverși și nu în contul 4551– Acționari/asociați –conturi curente; ▪ modul de completare a declarației de patrimoniu și de venituri (prin necompletarea/completarea eronată a rubricilor prevăzute), pe care persoana fizică verificată are obligația să o depună în termen de 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare conform art.138, alin.(7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și al cărei model este aprobat prin OPANAF nr.3704/2015; ▪ interpretarea prevederilor legale referitoare la sarcina probei în dovedirea situației de fapt fiscale referitoare la sursele neimpozabile invocate pentru utilizarea de fonduri. Sarcina probei în dovedirea situației de fapt fiscale referitoare la sursele neimpozabile invocate în cadrul verificării situației fiscale personale, revine contribuabilului potrivit prevederilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe baza existenței documentelor justificative și a altor acte doveditoare, astfel cum sunt prevăzute la art. 72 din același act normativ, acesta trebuind să dețină documentele justificative necesare și să probeze împrejurările, la care face trimitere prin propriile susțineri.

Partea a doua a materialului prezintă cele mai frecvente întrebări adresate prin intermediul canalelor de oferire a îndrumării și asistenței contribuabililor, respectiv telefon, e-mail și scris, precum și răspunsurile la acestea. Potrivit documentului informativ publicat de ANAF, cele mai frecvente 10 întrebări adresate de contribuabili sunt următoarele:  Cum se realizează înregistrarea persoanelor fizice în Spațiul Privat Virtual?; ● Cum și când se declară veniturile din cedarea folosinței bunurilor (închiriere bunuri imobile)?; ● Când se completează declarația de înregistrare/mențiuni/radiere?; ● Care este termenul de depunere a declarației de înregistrare fiscală?; ● Care este procedura de modificare a vectorului fiscal?; ● Cine completează declarația unică?; ● Care sunt modalitățile de depunere a declarației unice?; ● Când se efectuează plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale pentru venitul estimat din activități independente în anul 2022?; ● Cum se stabilește impozitul anual datorat de către persoanele fizice?; ● Cum se pot plăti obligațiile fiscale?

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.

Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.

În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.

Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.

In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.

În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.

Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.

Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reamintește, printr-un comunicat, că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

▪ amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

▪ confiscarea sumelor nejustificate;

▪ suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999.

Continuare

ECONOMIE

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

Radio CECCAR FM

Cea de-a doua ediție din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis a fost marcată de trei recorduri, respectiv cea mai mare sumă investită dintre toate cele 16 ediții, cel mai mare număr de investitori-donatori și cea mai mare sumă investită de donatori de sânge, informează Ministerul Finanțelor (MF), printr-un comunicat citat de Agerpres.

În această a doua ediție, desfășurată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Morning Glory și Rock FM, au investit 1.626 donatori, un număr record, depășind toate edițiile anterioare. Suma investită de aceștia a fost de peste 266 milioane lei, cea mai mare sumă de la lansarea parteneriatului cu Rock FM.

„Cea mai recentă emisiune Fidelis stabilește noi standarde în ceea ce privește investițiile în titluri de stat. Această performanță este o dovadă a încrederii pe care investitorii o au în economia noastră. Prin canalizarea acestor resurse financiare către investiții strategice, deschidem drumul către o bunăstare durabilă pentru toți concetățenii români. În ceea ce privește tranșa pentru donatori-investitori, de fiecare dată când credem că nu ne mai pot surprinde vin și ne demonstrează că ne pot depăși orice așteptare: peste 9.000 vieți salvate în primele patru luni ale anului”, a transmis ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

Cei 1.626 de donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum și de investitor” în perioada 8 – 17 aprilie 2024, au beneficiat de tranșa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediții, de 7%, pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadență la un an.

Potrivit specialiștilor Centrului de Transfuzie Sanguină București, sângele donat de cei 3.031 de donatorii-investitori ai celor două ediții din 2024 vor salva 9.093 de vieți.

Suma totală investită a fost de peste 3,197 miliarde lei, depășind cu peste 100 de milioane lei ediția record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediții, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei.

Astfel, emisiunea în euro cu scadența la 1 an și dobânda de 4% a avut un total de peste 254,791 milioane de euro, echivalentul a 1,273 miliarde lei, plasați în cele 3.586 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadența la 5 ani și dobânda de 5%, a avut un total de peste 128,839 milioane euro, echivalentul a 644,196 milioane lei, plasate în 3.641 ordine.

În ceea ce privește emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 1,012 miliarde lei, în 8.068 de ordine. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de un an și dobânda de 6% a avut un total de peste 634,485 milioane lei. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de 3 ani și dobânda de 6,85% a avut un total de peste 378,353 milioane lei.

„Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere; câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile; flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului”, subliniază reprezentanții MF.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore

CECCAR Maramureș: Întâlniri cu elevii care vor participa la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore

CECCAR a publicat traducerea în limba română a seriei privind managementul calității dedicată întreprinderilor mici, elaborată de IAASB

ECONOMIEacum 8 ore

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

ECONOMIEacum 8 ore

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

ECONOMIEacum 8 ore

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al CECCAR, reales membru al Consiliului ETAF

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Ghid de inițiere în 5 pași pentru o tranziție sustenabilă a IMM-urilor

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Schimbarea paradigmei în business: Raportarea de sustenabilitate și rolul activ al profesioniștilor contabili în asigurarea competitivității afacerilor în lanțul de valoare global

ECONOMIEacum o zi

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

ECONOMIEacum o zi

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024

ECONOMIEacum 2 zile

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Trending