Rețele sociale

ECONOMIE

Fișa postului și regulamentul intern vor redeveni obligatorii pentru microîntreprinderi

Radio CECCAR FM

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a respins, prin vot, OUG nr. 37/2021  pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, act normativ care își propunea, la momentul adoptării lui, potrivit inițiatorilor, debirocratizarea și flexibilizarea relațiilor de muncă în microîntreprinderi.

OUG nr. 37/2021 viza, printre altele, modificarea art.17 alin.(4) din Legea nr.53/2003, în sensul ca specificarea atribuțiilor postului pentru salariații microîntreprinderilor care au până la 9 salariați, să se poată face verbal și nu prin încheierea fișei postului. De asemenea, instituia dreptul salariatului de a solicita fișa postului în corelație cu obligația de comunicare a fișei care incumbă angajatorului, acorda angajatorului cu până la 9 salariați posibilitatea de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu aceștia prin acord scris și modifica obligația de întocmire a Regulamentului intern de către aceste microîntreprinderi.

Anterior, OUG nr. 37/2021 fusese adoptată de Senat, însă Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ actul normativ.

Potrivit Raportului comun de respingere a OUG nr. 37/2021 întocmit de Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, respingerea ordonanței de urgență s-a aprobat întrucât s-a considerat că măsurile propuse ar crea un dezechilibru major în relațiile de muncă prin imposibilitatea angajatorului de a-și realiza obligațiile prevăzute de lege, în același timp lăsând angajații fără protecție. „Măsurile propuse golesc de conținut prevederile art. 40 alin. (1) din Codul muncii, în sensul că micul întreprinzător nu mai poate să-și exercite autoritatea de control asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu și nici să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern”, se menționează în raport.

De asemenea, s-a precizat că există Directiva nr. 1152/2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană, care trebuie transpusă de România până cel târziu la 1 august 2022, și care prevede, printre altele, că angajatorul este obligat să îl informeze pe salariat cu privire la:  denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activității profesionale pentru care este angajat lucrătorul sau o scurtă caracterizare ori descriere a muncii; ▪ perioada minimă de înștiințare prealabilă la care are dreptul lucrătorul înainte de începerea unei sarcini de serviciu și, după caz, termenul limită de anulare; ▪ lucrătorul este informat de angajatorul său în privința unei sarcini de serviciu cu respectarea unei perioade rezonabile de înștiințare prealabilă, stabilită în conformitate cu dreptul intern, contractele colective de muncă sau practicile naționale.

Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare. Prin urmare – precizează deputații – angajatorul trebuie să stabilească atribuțiile fiecărui salariat în formă scrisă, condiție ad probationem, tocmai pentru a satisface obligația impusă de art. 127 din Codul muncii (sarcina probei).

La angajare, salariatul trebuie să obțină o fișă de aptitudini prin care se constată că acesta este apt să presteze o activitate, adică sarcini de muncă – atribuții. „Prin urmare lipsa atribuțiilor în formă scrisă pune în imposiblitatea constatării aptitudinii, iar lipsa fișei de aptitudini atrage nulitatea contractului individual de muncă. Mai mult, trebuie avută în vedere și situația în care intervine inaptitudinea salariatului pe timpul executării contractului individual de muncă. Lipsa atribuțiilor scrise face imposibilă constatarea inaptitudinii pentru că medicul de medicina muncii nu are la ce se raporta. Prin urmare concedierea pentru inaptitudine fizică și/sau psihică devine inaplicabilă. Angajatorul are obligația (potrivit Legii nr. 319/2006) de a evalua riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională, adică evaluează fiecare post de lucru, fiecare sarcină de muncă, deci fiecare atribuție. Or, dacă acestea nu sunt stabilite în formă scrisă, angajatorul nu poate respecta această obligație și, în consecință, nu se asigură securitatea și sănătatea în muncă, fapt ce contravine legilor speciale și directivelor europene”, se mai precizeazămîn raportul celor două comisii privind respingerea OUG nr. 37/2021.

În același document se menționează că art. 17 alin. (3) lit. e) și f) din Codul muncii obligă angajatorul să informeze salariatul asupra criteriilor de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile și riscurile specifice postului. În această situație angajatorul este în imposibilitatea de a evalua în lipsa elementului de referință – fișa postului. Evaluarea profesională se realizează numai raportat la atribuțiile specifice stabilite în forma scrisă anterior evaluării. Lipsa fișei postului pune angajatorul în imposibilitatea de a dispune concedierea pentru necorespundere profesională, conform art. 61 lit. d) din Codul muncii. De asemenea, concedierea pentru desființarea postului nu poate fi dispusă în lipsa atribuțiilor stabilite în formă scrisă. Micul întreprinzător nu poate face dovada caracterului real și serios, nici a radierii efective a postului. Va fi greu de stabilit, dacă nu imposibil, cui aparțineau atribuțiile care nu se mai regăsesc în organigramă. Totodată, angajatorul va fi lipsit de instrumentele necesare pentru a putea atrage răspunderea disciplinară a salariatului în situația în care nu poate face dovada atribuțiilor certe stabilite în sarcina acestuia.

Regulamentul intern este un act de autoritate al angajatorului, cu caracter normativ, prin care își exercită dreptul exclusiv, prevăzut de art. 40 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, de a stabili organizarea și funcționarea unității. „Lipsa Regulamentului intern pune micul întreprinzător într-o situație dificilă, chiar putem spune că îl obligă să elaboreze mai multe documente, conform legilor speciale care guvernează relația de muncă, din care amintim (fără ca enumerarea să fie limitativă): securitate și sănătate în muncă, situații de urgență, protecția mediului, protecția maternității la locul de muncă, egalitatea de șanse, discriminarea și hărțuirea la locul de muncă, protecția persoanelor cu handicap, invențiile de serviciu, paza și protecția bunurilor etc. Fără reguli minime stabilite prin Regulamentul intern, angajatorul s-ar afla în imposibilitatea de a stabili ce fapte constituie abateri disciplinare și, în consecință, nu ar putea aplica sancțiuni disciplinare”, se arată în raportul întocmit de cele două comisii.

În acest context – precizează membrii celor două comisii parlamentare în Raportul de respingere a OUG nr. 37/2021 – „micul întreprinzător va fi supus unor riscuri enorme, mai ales în fața instanțelor de judecată care nu vor avea instrumente de control a stării de fapt și de drept într-un anumit litigiu. De asemenea, angajatorii vor fi «descoperiți» și în fața controalelor inspectorilor de muncă; aceștia vor fi nevoiți să soluționeze petițiile lucrătorilor fără a avea repere concrete, singurul argument fiind «cuvântul salariatului împotriva cuvântului angajatorului»”.

Legea privind respingerea OUG nr. 37/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii va fi transmisă Președintelui României pentru promulgare.

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 373/2024 Ordinul comun nr. 621/1.227/1.028/129/20.637/2024 al ministrului Finanțelor, al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, al ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului IMM Plus pentru componentele IMM România Plus, Agro Plus, IMM Prod Plus, Construct Plus și Innovation Plus.

Obiectivul principal al programului IMM PLUS constă în sprijinirea accesului la lichidități pentru desfășurarea activității curente și finanțarea investițiilor realizate de către întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, de către instituțiile de credit, a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, precum și încurajarea și stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie și a unităților administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, care realizează proiecte de investiții în sectorul construcțiilor.

Programul IMM Plus va deveni operațional la data emiterii deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, iar contractele de garantare și acordurile de finanțare aferente programului vor fi emise până la 30 iunie 2024. Plata dobânzilor se efectuează până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

În cadrul componentelor Programului nu sunt eligibile pentru acordarea de garanții activitățile finanțate din sectoarele/domeniile: a) intermedieri financiare, cu excepția activităților auxiliare intermedierilor financiare; b) asigurări, cu excepția activităților agenților și brokerilor de asigurare; c) tranzacții imobiliare, cu excepția activităților de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare; d) activități de jocuri de noroc și pariuri; e) producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, cu excepția fabricării băuturilor alcoolice nedistilate și a băuturilor pe bază de alcool CAEN 1102, CAEN 1103, CAEN 1104, CAEN 1105 și CAEN 1106; f) substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope; g) activități de închiriere și leasing; h) activități de investigare și protecție, cu excepția activității de protecție și gardă și activității de servicii privind sistemele de securizare.

În cadrul componentei IMM România Plus pot fi finanțate activități din toate sectoarele/domeniile de activitate, cu excepția: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile în cadrul componentelor Agro Plus, Rural Plus și codurilor CAEN eligibile în cadrul componentelor IMM Prod Plus, Innovation Plus și Construct Plus.

Achiziția de noi tehnologii/echipamente care îmbunătățesc rezultatele și productivitatea companiei și/sau orice invenție (inclusiv tehnologii/echipamente noi care nu sunt încă pe piață), precum și promovarea exportului, indiferent de domeniul de activitate/cod CAEN eligibil, sunt incluse în cadrul componentei Innovation Plus. Prin cheltuială cu caracter inovator se înțelege orice cheltuială care contribuie la retehnologizarea unui proces, unei activități, creșterea productivității mijloacelor fixe, achiziționate și/sau dezvoltate în interiorul companiei, indiferent de domeniul de activitate, precum și cheltuielile aferente achiziționării sau încorporării unor produse/soluții noi din punctul de vedere al progresului tehnologic, validate prin brevete, patente, mărci, și cheltuielile operaționale accesorii finanțării obiectului de activitate prin programul Innovation Plus.

In cadrul componentei Innovation Plus pot fi finantate activitatile din domeniile/sectoarele de activitate fara a se tine cont de codul CAEN, cu exceptia: a) sectoarelor/domeniilor neeligibile prevăzute la art. (6); b) sectoarelor/domeniilor eligibile in cadrul componentelor Agro Plus și Rural Plus.

În baza prezentei proceduri de implementare se acordă ajutor de stat sub formă de garanții de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, în conformitate cu prevederile secțiunii 2.1 din Cadrul temporar de criză și de tranziție, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiții și/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Valoarea creditului garantat de stat și/sau procentul de garantare a creditului pot fi ajustate de instituția de credit în vederea încadrării în plafoanele menționate la art. 6 alin. (1) din OUG 18/2024 , după caz.

Pentru creditele/liniile de credit menționate anterior, valoarea maximă a finanțărilor acordate unui beneficiar nu poate depăși 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 10.000.000 lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului și acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăși 5.000.000 lei.

Facilitățile prevăzute se acordă în favoarea unui beneficiar eligibil organizat sub forma unei entități economice. În cazul în care mai multe entități economice distincte formează o singură entitate economică, legăturile dintre respectivele entități se vor evalua în funcție de existența unei influențe dominante sau decisive. Se vor evalua participațiile deținute și elementele care atestă exercitarea efectivă a controlului, prin evaluarea gradului de implicare directă sau indirectă în activitatea economică desfășurată de întreprinderea controlată. În acest caz, se va analiza acea unitate economică considerate întreprindere relevantă, care are calitatea de beneficiar al Programului.

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili, instituțiile de credit pot acorda, la începutul perioadei de creditare, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 18 luni pentru rambursarea principalului.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reamintește, printr-un comunicat, că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale care funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, au obligația de a le dota cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) prevăzute la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. IV din OG nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene.

Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2024, operatorii economici care nu vor respecta obligația de a asigura dotarea automatelor comerciale cu AMEF în vederea transmiterii datelor fiscale către sistemul informatic al ANAF, vor fi sancționați cu:

▪ amendă de la 8.000 de lei la 10.000 de lei;

▪ confiscarea sumelor nejustificate;

▪ suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu AMEF și prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999.

Continuare

ECONOMIE

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

Radio CECCAR FM

Cea de-a doua ediție din 2024 a programului de titluri de stat Fidelis a fost marcată de trei recorduri, respectiv cea mai mare sumă investită dintre toate cele 16 ediții, cel mai mare număr de investitori-donatori și cea mai mare sumă investită de donatori de sânge, informează Ministerul Finanțelor (MF), printr-un comunicat citat de Agerpres.

În această a doua ediție, desfășurată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu Morning Glory și Rock FM, au investit 1.626 donatori, un număr record, depășind toate edițiile anterioare. Suma investită de aceștia a fost de peste 266 milioane lei, cea mai mare sumă de la lansarea parteneriatului cu Rock FM.

„Cea mai recentă emisiune Fidelis stabilește noi standarde în ceea ce privește investițiile în titluri de stat. Această performanță este o dovadă a încrederii pe care investitorii o au în economia noastră. Prin canalizarea acestor resurse financiare către investiții strategice, deschidem drumul către o bunăstare durabilă pentru toți concetățenii români. În ceea ce privește tranșa pentru donatori-investitori, de fiecare dată când credem că nu ne mai pot surprinde vin și ne demonstrează că ne pot depăși orice așteptare: peste 9.000 vieți salvate în primele patru luni ale anului”, a transmis ministrul Marcel Boloș, citat în comunicat.

Cei 1.626 de donatori de sânge, care s-au alăturat campaniei „România are sânge de rocker, acum și de investitor” în perioada 8 – 17 aprilie 2024, au beneficiat de tranșa specială cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediții, de 7%, pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadență la un an.

Potrivit specialiștilor Centrului de Transfuzie Sanguină București, sângele donat de cei 3.031 de donatorii-investitori ai celor două ediții din 2024 vor salva 9.093 de vieți.

Suma totală investită a fost de peste 3,197 miliarde lei, depășind cu peste 100 de milioane lei ediția record din aprilie 2023. Emisiunile în euro au fost cele mai accesate în cadrul acestei ediții, cu un total de peste 383,630 milioane euro, echivalentul a 1,918 miliarde lei.

Astfel, emisiunea în euro cu scadența la 1 an și dobânda de 4% a avut un total de peste 254,791 milioane de euro, echivalentul a 1,273 miliarde lei, plasați în cele 3.586 de ordine. A doua emisiune în euro, cu scadența la 5 ani și dobânda de 5%, a avut un total de peste 128,839 milioane euro, echivalentul a 644,196 milioane lei, plasate în 3.641 ordine.

În ceea ce privește emisiunile în lei, investitorii au plasat peste 1,012 miliarde lei, în 8.068 de ordine. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de un an și dobânda de 6% a avut un total de peste 634,485 milioane lei. Emisiunea de titluri de stat în lei cu scadență de 3 ani și dobânda de 6,85% a avut un total de peste 378,353 milioane lei.

„Cei care investesc în titlurile de stat Fidelis se bucură de facilități precum: posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deținere; câștigurile cumulate din dobânzi și profituri sunt neimpozabile; flexibilitate în administrarea și diversificarea portofoliului”, subliniază reprezentanții MF.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Continuare
PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore

CECCAR Maramureș: Întâlniri cu elevii care vor participa la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă, ediția a II-a

PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore

CECCAR a publicat traducerea în limba română a seriei privind managementul calității dedicată întreprinderilor mici, elaborată de IAASB

ECONOMIEacum 8 ore

A fost stabilită Procedura de implementare a Programului IMM Plus

ECONOMIEacum 8 ore

ANAF: Dotarea cu AMEF, obligatorie și la automatele comerciale

ECONOMIEacum 8 ore

A doua ediție din acest an a programului de titluri de stat Fidelis, marcată de trei recorduri

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al CECCAR, reales membru al Consiliului ETAF

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Ghid de inițiere în 5 pași pentru o tranziție sustenabilă a IMM-urilor

PROFESIA CONTABILĂacum o zi

Schimbarea paradigmei în business: Raportarea de sustenabilitate și rolul activ al profesioniștilor contabili în asigurarea competitivității afacerilor în lanțul de valoare global

ECONOMIEacum o zi

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

ECONOMIEacum o zi

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 16.04.2024

ECONOMIEacum 2 zile

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Trending