Rețele sociale

ECONOMIE

FNGCIMM: 20 de bănci s-au înscris în programul IMM Invest Plus

Radio CECCAR FM

20 de bănci s-au înscris în programul IMM Invest Plus, pentru a acorda credite garantate de stat în valoare de 12 miliarde lei, acesta reprezentând cel mai mare plafon de garantare alocat din surse guvernamentale pe care îl derulează Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), conform unui comunicat al Fondului, citat de Agerpres.

Sumele solicitate de bănci, stabilite pe baza volumului finanțărilor pe care estimează că le vor acorda în anul 2022, însumează peste 14 miliarde de lei, astfel gradul de suprasubscriere pentru programul IMM Invest Plus este de 120,03%, cea mai mare solicitare de plafon fiind pentru componenta IMM Invest România, cu o suprasubscriere de 122,88%.

În program, au exprimat intenția de a participa și au transmis solicitări de plafoane de garantare pentru anul 2022, pe cele patru componente, următoarele instituții financiare: Banca Transilvania, ING Bank, BCR, Unicredit Bank, CEC Bank, Raiffeisen Bank, BRD, Eximbank, OTP Bank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Alpha Bank, Procredit Bank, Patria Bank, Libra Internet Bank, Vista Bank Romania, Garanti Bank, Techventures Bank, Credit Europe Bank și Banca Română pentru Credite și Investiții.

Componentele gestionate de FNGCIMM au alocări de plafoane de garantare distincte; astfel, IMM Invest România beneficiază de 6,5 miliarde lei, Agro IMM Invest are alocat un plafon de 1,6 miliarde lei, IMM Prod un plafon de 2,4 miliarde lei, iar Garant Construct, cu un plafon de 1,5 miliarde lei, alocă 1 miliard de lei pentru subcomponenta de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie din sectorul construcții, iar 500 de milioane lei pentru subcomponenta de susținere a proiectelor de investiții de scară mică pentru unitățile administrativ-teritoriale.

FNGCIMM a procedat la centralizarea cererilor de înscriere în program, la analizarea datelor și informațiilor furnizate de finanțatori referitoare la dimensionarea plafoanelor de garantare solicitate în vederea acordării de garanții și a început alocarea plafoanelor de garantare către instituțiile de credit, precum și la încadrarea costurilor totale pe care le vor aplica finanțărilor garantate în cadrul programului, respectiv: rata dobânzii – rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă, diferențiată astfel: componenta IMM Invest România – pentru creditele de investiții, marja este de maximum 2% pe an, pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, marja este de maximum 2,5% pe an; componenta IMM Prod – pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1% pe an, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, marja este de maximum 1,5% pe an, și de maximum 0,75% pe an pentru creditele destinate acoperirii cheltuielilor de reconversie; componenta Garant Construct – pentru creditele de investiții, creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, marja este de maximum 1,9% pe an; componenta AGRO IMM Invest – pentru creditele de investiții marja este de maximum 2,0% pe an, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, marja este de maximum 2,5% pe an.

Fondul menționează că marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de instituția de credit în toate etapele creditării. Marja nu include comisionul de administrare, comisionul de risc, precum și taxele aferente operațiunilor conexe activității de creditare (de exemplu: taxe notariale, costurile legate de evaluare și înregistrarea garanțiilor etc.).

Aplicația www.imminvest.ro a fost deschisă pentru beneficiari la 15 septembrie 2022, iar până la această dată portalul înregistrează peste 6.000 de solicitări de credite pentru toate componentele Programului, formulate de 2.711 IMM-uri înscrise în program. Dintre acestea, un număr de 3.533 de credite în valoare de peste 6,3 miliarde lei, se află în diverse stadii de analiză și aprobare.

Cel mai ridicat nivel de interes se manifestă pentru IMM Invest România, 2.287 credite fiind solicitate pe această componentă, dintre care 709 sunt credite pentru investiții. Pentru IMM Prod și Garant Construct s-a înregistrat o cerere relativ similară, peste 700 de solicitări pentru fiecare dintre componente. Componenta Garant Construct numără deja 464 de credite în valoare de peste 1 miliard lei, iar IMM Prod înregistrează solicitări de 498 de credite, în valoare de peste 959 de milioane de lei.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending