Rețele sociale

ECONOMIE

Studiu: Nivelul de încredere al managerilor români a scăzut în a doua parte a acestui an

Radio CECCAR FM

⠀

acum 1 an

⠀

Nivelul de încredere al managerilor români a scăzut în a doua parte a acestui an, până aproape de cel înregistrat la finalul anului 2020, la 44,4, însă rămâne peste nivelul perioadei similare din 2021, potrivit rezultatelor studiului Confidex S2 2022, publicate de Impetum Group.

„În a doua parte a acestui an, încrederea managerilor a fost influențată de inflație, creșterea prețurilor la energie și carburanți, dar și a costurilor cu materiile prime. Prin urmare, una din trei companii s-a declarat afectată de creșterea tarifelor la energie, în timp de 70% se declară încă afectați de războiul din Ucraina”, se menționează într-un comunicat citat de Agerpres. Totodată, 43% dintre respondenți estimează, pentru următoarele trei luni, scăderea PIB, a investițiilor private și publice, precum și o devalorizare a monedei naționale, în raport cu euro și în special cu dolarul american.

Pe de altă parte, studiul observă o îmbunătățire a stării de spirit, care a atins nivelul de 5,1, față de 4,7 din primăvara acestui an. Astfel, 31% dintre manageri sunt optimiști cu privire la evoluția economiei în perioada următoare, ceea ce reflectă nivelul crescut de reziliență și adaptabilitate ale mediului de afaceri. La polul opus, doar 27% privesc această evoluție cu îngrijorare, iar 42% se uită cu precauție la viitorul economiei din România.

„Rezultatele Confidex ne dezvăluie multe noutăți despre percepțiile asupra mediului macroeconomic. Managerii români se așteaptă la o recesiune, la o criză energetică și la o devalorizare a leului în raport cu dolarul și, totuși, starea lor de spirit a crescut. Per total sunt mai relaxați. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă această relaxare vine dintr-un nivel mai bun de pregătire, la nivelul mediului de afaceri, de a face față provocărilor, o creștere a gradului de reziliență și din încrederea managerilor că pot depăși chiar și cele mai mari provocări, fie vine din faptul că speră că situația va fi bună pentru că statul va interveni să rezolve problemele și adoptă o atitudine reactivă. Însă am văzut că la nivel global gradul de îndatorare total al statelor și companiilor private atinge un nivel de 250% din PIB-ul mondial și întrebarea este cât de sustenabilă este o îndatorare suplimentară în viitor?”, a declarat Andrei Cionca, CEO & co-founder Impetum Group.

Cele mai probabile investiții ale resurselor financiare proprii pe care managerii le-ar face în perioada următoare sunt în propria companie, respectiv 48% ar contribui în cheltuieli de capital, iar 40% ar contribui în capital de lucru. Următoarele preferințe pentru investiții ar fi imobiliarele și titlurile de stat.

Răspunsul este aproape similar și cu destinația banilor de investit din companii, pe locurile următoare situându-se imobiliarele și depozitele bancare.

„Vedem că trei din cinci manageri și-ar dori să aibă acces la surse alternative de capital. Cu toate acestea, ei aleg să își investească resursele personale în principal în companiile proprii și puțini se uită către fondurile de investiții sau companii de private equity. Este o chestiune de educație financiară să înțelegem valoarea acestor finanțări alternative care pot oferi randamente mai înalte și peste inflație în mod continuu și pe termen lung, cu nivel de risc rezonabil”, a mai spus Andrei Cionca.

Aproximativ unul din patru manageri (24%) consideră că situația companiei pe care o reprezintă s-a îmbunătățit în ultimele șase luni, și per total consideră că firma lor este într-o stare mai bună decât cele din sectorul în care activează: 55% văd că situația domeniului în care activează s-a deteriorat, 77% că situația la nivelul economiei naționale s-a deteriorat.

„De la începutul studiului am observat să managerii au tendința de a subaprecia ce se întâmplă cu compania lor sau de a subaprecia ceea ce se întâmplă cu companiile din domeniul lor de activitate, cu economia noastră sau cu cea europeană. Și acest lucru ne face să ne întrebăm dacă există o comunicare reală între companii și dacă există o înțelegere reală a economiei noastre”, a adăugat Andrei Cionca.

În ceea ce privește eficiența energetică, studiul semnalează că 21% dintre manageri au instalat panouri fotovoltaice, 12% au apelat la retehnologizare, iar 9% au redus consumul. Cu toate acestea, peste 50% dintre companii nu au luat nicio măsură de eficientizare energetică.

Efectele turbulențelor din ultima vreme și-au spus cuvântul și asupra planurilor de recrutare ale companiilor. Astfel, 22% dintre organizații nu au făcut angajări în ultimii doi ani, în timp ce doar 8% și-au mărit echipele cu peste 50 de angajați. Celelalte au angajat între 1 și 50 de persoane în ultimii doi ani.

Referitor la ultimele șase luni de activitate, 27% dintre manageri recunosc că li s-a îngreunat atragerea forței de muncă, aproape un sfert au dificultăți cu capitalul de lucru, iar 22% vorbesc despre un acces mai dificil la creditare. Pe de altă parte, 33% și-au îmbunătățit relația cu clienții, iar 28% au o relație mai bună cu angajații.

În ceea ce privește așteptările pentru viitor, aproximativ nouă din zece manageri se așteaptă ca economia României să se confrunte cu inflație accentuată în perspectivă, iar 84% cred într-o prelungire a crizei din domeniul energiei. Mai mult, creșterea ratei șomajului ar fi de anticipat în perioada următoare, în timp ce 82% dintre manageri se așteaptă la o nouă recesiune economică.

Pentru a depăși provocările, în perioada următoare, 56% dintre manageri prioritizează creșterea vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă, îmbunătățirea relației cu clienții, digitalizarea și automatizarea companiei. În plus, 39% au în vedere reducerea costurilor ca strategie de adaptare.

Mai mult, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate reprezenta un sprijin pentru manageri, fiind foarte popular în rândul acestora. În același timp, 13% dintre companiile care au participat la studiu au aplicat pentru o schemă de finanțare. Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, Confidex măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității.

În cele șapte etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 3.000 de manageri din România. Companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați.

Studiul acoperă un eșantion de 542 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contributoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.

Indicele Confidex este construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

⠀

acum 7 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine: ▪ OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ore

⠀

12 aprilie 2024

✓

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending