Connect with us

ECONOMIE

ANAF propune noi reglementări privind organizarea administrării contribuabililor mari și mijlocii

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordin prin care propune modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

În referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, inițiatorii menționează că „în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, cât și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare. Una din acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii”.

Astfel – relevă ANAF – din adresa Direcției generale de monitorizare venituri și sinteză rezultă că, în urma analizării pachetelor de contribuabili mari și mijlocii, au rezultat următoarele aspecte:  nu se justifică actualizarea în acest an a listei contribuabililor mari, având în vedere faptul că această listă a fost actualizată în 2021 potrivit Ordinului pentru aprobarea numărului de contribuabili mari și a Listei marilor contribuabili nr.1782 din 04.11.2021, iar evoluția acestora nu s-a modificat semnificativ; ▪ este necesară actualizarea listei contribuabililor mijlocii selectați conform criteriilor de selecție aprobată prin OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, ca urmare a micșorării numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați, începând cu 1 ianuarie 2023, la nivelul structurilor de specialitate ale Administrațiilor județene ale finanțelor publice și respectiv a Administrației fiscale pentru contribuabili mijlocii.

În acest context, prin noul proiect de ordin se propun: ▪ prorogarea termenului de actualizare a listelor marilor contribuabili, inclusiv a sediilor secundare ale acestora, până la 10 decembrie 2023; ▪ modificarea numărului de contribuabili mijlocii care vor fi administrați prin structurile de specialitate existente la nivelul administrațiilor județene ale finanțelor publice și respectiv a Administrației fiscale pentru contribuabili mijlocii de la 18.478 în prezent la 15.000 de contribuabili selectați în ordine descrescătoare în funcție de criteriul de bază aprobat conform OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii; ▪ eliminarea criteriului de reprezentare fiscală, pe de o parte, ca urmare a aportului redus al acestor contribuabili, în totalul veniturilor bugetare încasate, iar, pe de altă parte, pentru aplicarea unui principiu unitar în corelare cu criteriile de selecție a contribuabililor mijlocii.

Prin această micșorare a numărului contribuabililor mijlocii s-a avut în vedere ca obligațiile fiscale declarate de contribuabilii mari și mijlocii să fie reprezentative, respectiv 65,61 % din totalul obligațiilor declarate la nivel național în anul 2021.

Totodată – se arată în Referatul de aprobare – având în vedere implicațiile modificării listei contribuabililor mijlocii în contextul transmiterii Declarației informative D406 (fișierului standard de control fiscal – SAF-T), se impune crearea unei excepții de la termenul prevăzut în Anexa nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021, cu modificările ulterioare, prin modificarea în mod corespunzător a anexei menționate. „În acest sens, întrucât anumiți contribuabili încadrați în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021 nu se vor mai regăsi în această categorie la data de 1 ianuarie 2023, se propune ca depunerea Declarației informative D406, pentru aceștia, să devină opțională începând cu data de referință pentru contribuabilii mijlocii, urmând să devină obligatorie începând cu data de referință pentru contribuabilii mici. Contribuabilii care au optat pentru depunerea Declarației informative D 406 nu vor putea renunța ulterior la opțiunea exprimată. Opțiunea va deveni efectivă prin depunerea unei Declarații informative D 406 validată de Agenția Națională de Administrare Fiscală”, se menționează în document.

De asemenea, se propune ca pentru contribuabilii încadrați la data de 31 decembrie 2021 în categoria contribuabililor mici, care și-au menținut această încadrare pe parcursul anului 2022, iar începând cu data de 1 ianuarie 2023 sunt încadrați în categoria contribuabililor mijlocii, depunerea Declarației informative D406 să devină obligatorie începând cu data de referință pentru contribuabilii mijlocii, justificat de faptul că de la data de 1 ianuarie 2023, toți contribuabilii mijlocii trebuie să depună Declarația informativă D406, fără a exista diferență de tratament între aceștia.

În plus, ulterior publicării OPANAF nr. 1783/2021, anumite categorii de contribuabili, respectiv persoanele juridice care utilizează informații clasificate sau dețin documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate potrivit legii, sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului, au solicitat eliminarea de la obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal (SAF-T), invocând drept temeiuri legale: ▪ Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; ▪ HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România; ▪ HG nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu; ▪ HG nr. 847/2020 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Finanțelor și de instituțiile aflate în subordinea acestuia și termenele de clasificare aferente; ▪ HG nr. 721/2022 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Finanțelor și de instituțiile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia și termenele de clasificare aferente.

În acest context, se propune de asemenea, modificarea Anexei nr. 5 la OPANAF nr. 1783/2021, prin menționarea în categoria contribuabililor care nu au obligația depunerii Declarației D406 și a contribuabililor care utilizează informații clasificate sau dețin documente ale căror specificații tehnice sunt clasificate potrivit legii, sau derulează contracte clasificate care impun, potrivit prevederilor legale, măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului, în măsura în care depunerea Declarației D406 ar conduce la divulgarea informațiilor de natura celor menționate.

ECONOMIE

Nivelul comisioanelor de administrare și de risc pentru IMM INVEST ROMÂNIA

CECCAR FM

Publicat

pe

Pentru anul 2023, comisionul de gestiune al garanțiilor acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii  S.A. – IFN (FNGCIMM), în numele și în contul statului român, în cadrul programului „Noua casă”, a fost stabilit la nivelul de 0,30% pe an, calculat la soldul garanției statului, potrivit OMF nr. 917/2023 privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune și al comisionului unic de analiză în cadrul programului „Noua casă”, al comisionului de administrare și al comisionului de risc în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, publicat în Monitorul Oficial nr. 97 din 3 februarie 2023. De asemenea, pentru anul 2023 s-a aprobat comisionul unic de analiză de 0,15% pe an din valoarea promisiunii de garantare emise de FNGCIMM în cadrul programului „Noua casă”.

Conform aceluiași act normativ, pentru anul 2023 a fost aprobat comisionul de administrare pentru prelungirea garanțiilor acordate în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, la nivelul de 0,15% pe an, pentru toată perioada de valabilitate a garanțiilor, calculat la valoarea/soldul garanției statului. Pentru prelungirea garanțiilor acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) și b) din OUG nr. 110/2017 privind Programul IMM INVEST ROMÂNIA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 209/2018, cu modificările și completările ulterioare, de FNGCIMM și/sau Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR), în numele și în contul statului român, în anul 2023, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,25% pentru primul an de garantare, de 0,5% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 1% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat. Pentru prelungirea garanțiilor acordate de FNGCIMM și/sau FGCR, în numele și în contul statului român, în anul 2023, ai căror beneficiari se încadrează în categoria întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,50% pentru primul an de garantare, de 1% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 2% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice. Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.

Ghidul cuprinde, între altele, informații referitoare la criteriile de stabilire a rezidenței persoanei fizice potrivit convenției de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, rezidența persoanei fizice se stabilește astfel:

  • persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa. O locuință se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice, dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă sau dacă rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
  • dacă persoana deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului în care își are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relațiile sale personale și economice sunt mai apropiate. Dacă o persoană fizică deține o locuință într-un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu România și deține la dispoziția sa și o locuință în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că păstrează prima locuință în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit și unde se află familia sa și toate proprietățile sale poate, împreună cu alte elemente, să demonstreze că persoana respectivă și-a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat, și nu în România. Același criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător și pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România. Prin centrul intereselor vitale se înțelege locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România;
  • dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuiește frecvent. Astfel, se vor avea în vedere șederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din același stat;
  • dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are;
  • dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau nu are naționalitatea/cetățenia niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului „Procedura amiabilă” din convenția de evitare a dublei impuneri. La stabilirea rezidenței se vor avea în vedere și comentariile articolului 4 „Rezident” din Modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică .

Orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce privește rezidența, trebuie comunicată organului fiscal central competent de către persoana fizică în cauză.

De asemenea, materialul informativ publicat de ANAF include referiri care vizează sosirea pe teritoriul României a persoanei fizice nerezidente (elemente care atestă rezidența în România, stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la sosirea persoanei fizice în România, completarea și depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la sosirea în România).

Persoanele fizice care sosesc în România și au o ședere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”. Persoanele fizice nerezidente trebuie să înregistreze chestionarul la organul fiscal central competent, în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezență în România. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune depune la registratura organului fiscal central competent, personal sau prin împuternicit sau se poate transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de ANAF . Formularul electronic al chestionarului este publicat pe portalul ANAF, secțiunea ”Servicii online” rubrica ”Descărcare Declarații electronice” – ”Descărcare Declarații” și poate fi descărcat de contribuabili utilizând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm. Astfel, formularul se regăsește sub următoarea denumire: – Z015 – Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România. Chestionarele completate electronic se depun prin intermediul portalulului www.eguvernare.ro, respectiv pe portalul ANAF, prin intermediul link-ului ”Depunere Declarație unică și alte formulare SPV-PF” de către persoanele care sunt înregistrate în Spațiul Privat Virtual.

Ghidul conține, totodată, informații privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice care părăsesc România (elemente care atestă rezidența în România sau în statul străin, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri, respectiv Codului fiscal, după caz, completarea și depunerea formularului necesar pentru stabilirea rezidenței fiscale, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la plecarea din România). Persoanele fizice rezidente în România, precum și persoanele fizice nerezidente care au avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Formularul trebuie înregistrat cu 30 de zile înaintea plecării din România, la organul fiscal central competent unde persoana fizică își are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente, după caz. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul ANAF, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune, personal sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal central competent sau se transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Continuare

ECONOMIE

Furnizorul de electricitate are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat modificări consistente la regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, care întăresc drepturile acestora în scopul de a completa măsurile de protecție, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Modificările menționate au fost aprobate în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului de reglementare din data de 3 februarie 2023.

Noul regulament introduce o serie de beneficii, printre cele mai importante fiind faptul că furnizorul are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client, în cazul emiterii facturii cu întârziere, pe o perioadă cel puțin egală cu perioada de facturare.

Totodată, clientul vulnerabil are dreptul să beneficieze de eșalonarea la plată a facturii curente, fără penalități, la cerere, pe o perioadă de minimum 3 luni sau convenită de părți. De asemenea, clientul final are dreptul să i se notifice în mod corespunzător orice intenție de modificare a condițiilor/clauzelor contractuale.

Pe de altă parte, clientul final are dreptul să fie informat cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile reale, suficient de frecvent, astfel încât să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul consum de energie electrică

Conform ANRE, clientul final are dreptul să încheie contracte de energie electrică la prețuri dinamice, cu condiția să aibă un sistem de contorizare inteligentă.

„Furnizorul are obligația de a deține o pagină de internet prin care pune la dispoziția clientului final prin acces parolat, gratuit, în timp real și securizat informații esențiale la datele proprii privind valoarea facturilor emise și istoricul de consum aferent locului de consum propriu, transmiterea indexului autocitit, transmiterea și gestionarea solicitărilor/reclamațiilor, respectiv un ghid cu explicații privind elementele din conținutul modelului de factură de energie electrică utilizat în relația cu clienții”, se mai precizează în document.

Prin aprobarea noului Regulament, s-a avut în vedere inclusiv simplificarea conținutului facturii la energie electrică și a anexei aferente acesteia, fiind astfel transpuse în integralitate prevederile Anexei 1 – Cerințele minime privind facturarea și informațiile referitoare la facturare din Directiva (UE) 944/2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE.

În acest sens, conform noului Regulament, printre cele mai relevante elemente care vor fi cuprinse în viitoarele facturi ale clienților finali de energie electrică sunt: datele de identificare și de contact ale furnizorului, inclusiv o linie telefonică de asistență pentru clienți, adresă de e-mail și un formular electronic online care să permită înregistrarea automată a solicitării, precum și informații referitoare la intervalul de timp în care clientul poate transmite indexul autocitit, care nu poate fi mai mic de 5 zile.

Totodată, se va preciza numărul de telefon pus la dispoziție de operatorul de distribuție la care este racordat locul de consum la care clientul poate sesiza direct operatorului de distribuție întreruperile în alimentarea cu energie electrică, precum și alte probleme în alimentarea cu energie electrică.

Pe de altă parte, se va menționa data de încetare a contractului, dacă contractul este încheiat pe perioadă determinată, precum și intervalul de citire (în cazul clienților casnici se va specifica „maximum 3 luni”).

Totodată, pentru o mai bună înțelegere a facturii la energie electrică, clienții finali vor primi și o anexă care va cuprinde, obligatoriu, o serie de informații utile, cele mai relevante dintre acestea referindu-se, printre altele, la comparații între consumul actual de energie electrică al clientului și consumul clientului pentru aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție.

Informațiile se referă și la comparații cu un client mediu de energie, din aceeași categorie de consum, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție. De asemenea, se vor regăsi date cumulative cel puțin pentru ultimii trei ani sau pentru perioada calculată de la începutul contractului de furnizare a energiei electrice, dacă aceasta din urmă este mai mică, în cazul în care clientul final dispune de un contor care permite citirea de la distanță de către operatorul de distribuție.

„Datele trebuie să corespundă intervalelor pentru care au fost emise informațiile de facturare frecvente”, se mai precizează în document.

Potrivit ANRE, se vor regăsi informații privind drepturile clientului în ceea ce privește soluționarea alternativă a disputelor, inclusiv datele de contact ale entității responsabile.

Prevederile noului regulament se aplică atât clienților finali și furnizorilor de energie electrică, cât și operatorilor de distribuție a energiei electrice și operatorului de transport și de sistem.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM