Ministerul Finanțelor a publicat, în transparență decizională, proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. În Expunerea de motive a proiectului de act normativ, inițiatorii menționează că, potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, odată cu strategia fiscal-bugetară, Guvernul va depune și proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar, care va cuprinde indicatorii prevăzuți la art. 29 alin.(1) din Legea nr.69/2010, republicată, fundamentați în strategia fiscal-bugetară. În baza prevederilor menționate, Guvernul prin Ministerul Finanțelor a elaborat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Executivului pentru perioada respectivă. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimați indicatorii incluși în proiectul de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.

Astfel, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de – 2,95 % din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 7,9 % din P.I.B.

Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2023.

De asemenea, în 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Propunerea de stabilire a valorii maxime  diferențiat pentru finanțările rambursabile ce pot fi contractate de municipii și sectoarele municipiului București, orașe, județe și comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale și implicit a capacității de rambursare a finanțărilor rambursabile ce urmează a fi contractate.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei.

Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40% din PIB și deficit ESA estimat la  -4,40% din PIB.

Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023 a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor și țintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025.

Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2023 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

Construcția bugetară pentru anul 2023 și perspectiva 2023-2024 a avut la bază  măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2022, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2023-2025.

De asemenea proiecția bugetară pentru anul 2023 și perspectiva 2024-2025 are la bază obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum și prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

♦ Măsuri propuse pentru construcția bugetară în perioada 2023-2025

Reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, eliminarea cotei de impozitare de 3%

La construcția bugetară pentru perioada 2023-2025 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

▪ indicatorii macroeconomici publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (varianta de toamnă 2022);

▪ îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor de către ANAF;

▪ reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1 salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%;

▪ majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering, majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei;

▪ extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, stabilirea salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul agroalimentar la 3.000 lei, stabilirea bazei de calcul lunar a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;

▪ majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic;

▪ majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru salariați, modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc, modificarea prevederilor privind impozitarea în cazul transferului dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și introducerii unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere;

▪ abrogarea prevederilor privind impozitul asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică;

Modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate

▪ aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural (OG nr.5/2013) și a impozitului asupra sumelor rezultate din diferențe de preț la vânzarea gazelor natural (OG nr.6/2013) până 31 decembrie 2025, inclusiv;

▪ modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate;

▪ repartizarea anuală a unei cote de 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome;

▪ în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei;

▪ în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepția soldei de grad și a salariului de grad, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

▪ menținerea cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022;

▪ munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepții prevazute de lege;

▪ în anul 2023 nu se acordă personalului bugetar bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare,  precum și premii;

▪ în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

▪ în anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022;

▪ în anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;

Majorarea punctului de pensie la 1785 lei, de la 1 ianuarie 2023

▪ la data de 1 ianuarie 2023 se stabileste punctul de pensie la 1785 lei;

▪ începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei;

▪ în anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, in functie de veniturile lunare realizate. Ajutorul financiar se plătește, în două tranșe egale, în luna ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023;

▪ plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;

▪ în anul 2023 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2022:

1. a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
2. b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin.(1);
3. c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
4. d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
5. e) indemnizațiile prevăzute de OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
6. f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
7. g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
8. h) indemnizația președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
9. i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
10. j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
11. k) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
12. l) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
13. m) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.
14. n) în anul 2023 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2022.

▪ neactualizarea  în anul 2023 a  pensiilor de serviciu cu rata medie anuală a  inflației pentru anumite categorii de personal stabilite de lege;

▪ în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază în mod excepțional de o indemnizație compensatorie. De indemnizația compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru  prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

▪ indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea nr.448/2006, iar pentru copilul cu handicap la nivelul  reprezentând valoarea în lei a prestației sociale  acordată în baza art. 58 alin.(5) din același act normativ;

▪ numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit  astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;

▪ menținerea nivelului rentelor viagere în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2022 prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare;

▪ menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit acordată în baza Legii nr. 118/2002 la nivelul din luna decembrie 2022, de 6.240 lei;

▪ prorogarea prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în OG nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

▪ în anul 2023 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute în o serie de acte normative (a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor);

▪ cupoanele sociale și sprijinul pentru învățare prevăzute la art. 27 alin. (6) și art.356 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă până la data de 31 decembrie 2023;

Salariul de bază minim brut pe țară, 3000 lei, de la 1 ianuarie 2023

▪ pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră;

▪ începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.

Pentru planificarea bugetară pe anul 2023 și estimările pe perioada 2024-2025 se stabilesc plafoane pentru anumiți indicatori bugetari (cheltuieli totale și sold pentru bugetul general consolidat și anumite bugete componente ale acestuia, precum și soldul structural anual al administrației publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) și art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010.

Derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010 a fost impusă având în vedere necesitatea finanțării măsurilor fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025.

„Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) va continua să se ajusteze și în anul 2023. Proiectul de act normativ este însoțit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, ca document de fundamentare”, precizează MF, în Expunerea de motive a proiectului de lege.