Connect with us

ECONOMIE

MF propune plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023

Revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB urmează să fie atinsă în 2024.

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor a publicat, în transparență decizională, proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. În Expunerea de motive a proiectului de act normativ, inițiatorii menționează că, potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, odată cu strategia fiscal-bugetară, Guvernul va depune și proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar, care va cuprinde indicatorii prevăzuți la art. 29 alin.(1) din Legea nr.69/2010, republicată, fundamentați în strategia fiscal-bugetară. În baza prevederilor menționate, Guvernul prin Ministerul Finanțelor a elaborat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Executivului pentru perioada respectivă. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimați indicatorii incluși în proiectul de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.

Astfel, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de – 2,95 % din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 7,9 % din P.I.B.

Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2023.

De asemenea, în 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Propunerea de stabilire a valorii maxime  diferențiat pentru finanțările rambursabile ce pot fi contractate de municipii și sectoarele municipiului București, orașe, județe și comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale și implicit a capacității de rambursare a finanțărilor rambursabile ce urmează a fi contractate.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei.

Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40% din PIB și deficit ESA estimat la  -4,40% din PIB.

Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023 a fost elaborat pe baza obiectivelor, măsurilor și țintelor prevăzute în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025.

Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în anul 2023 se continuă consolidarea fiscală astfel încât revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

Construcția bugetară pentru anul 2023 și perspectiva 2023-2024 a avut la bază  măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2022, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2023-2025.

De asemenea proiecția bugetară pentru anul 2023 și perspectiva 2024-2025 are la bază obiectivele și măsurile prevăzute în Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.42/2021, precum și prognoza de toamnă a indicatorilor macroeconomici elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

♦ Măsuri propuse pentru construcția bugetară în perioada 2023-2025

Reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, eliminarecotei de impozitare de 3%

La construcția bugetară pentru perioada 2023-2025 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

 indicatorii macroeconomici publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (varianta de toamnă 2022);

▪ îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor de către ANAF;

▪ reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției pentru microîntreprinderi de a avea cel puțin 1 salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%;

▪ majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering, majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei;

▪ extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei, stabilirea salariului de încadrare minim al salariaților din domeniul agroalimentar la 3.000 lei, stabilirea bazei de calcul lunar a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;

▪ majorarea nivelului accizelor la țigarete, tutun încălzit și lichide cu conținut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic;

▪ majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%, revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale pentru salariați, modificarea reglementărilor privind impozitarea veniturilor realizate de către persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, precum și a celor din jocuri de noroc, modificarea prevederilor privind impozitarea în cazul transferului dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, în sensul eliminării plafonului neimpozabil și introducerii unor cote de impozitare diferențiate în funcție de perioada de deținere;

▪ abrogarea prevederilor privind impozitul asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică;

Modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate

▪ aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural (OG nr.5/2013) și a impozitului asupra sumelor rezultate din diferențe de preț la vânzarea gazelor natural (OG nr.6/2013) până 31 decembrie 2025, inclusiv;

▪ modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate;

▪ repartizarea anuală a unei cote de 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome;

▪ în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei;

▪ în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepția soldei de grad și a salariului de grad, de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

▪ menținerea cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022;

▪ munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepții prevazute de lege;

 în anul 2023 nu se acordă personalului bugetar bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare,  precum și premii;

▪ în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

 în anul 2023, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022;

▪ în anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;

Majorarea punctului de pensie la 1785 lei, de la 1 ianuarie 2023

▪ la data de 1 ianuarie 2023 se stabileste punctul de pensie la 1785 lei;

▪ începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de 1.125 lei;

▪ în anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, in functie de veniturile lunare realizate. Ajutorul financiar se plătește, în două tranșe egale, în luna ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023;

▪ plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;

▪ în anul 2023 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2022:

  1. a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
  2. b) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția indemnizațiilor prevăzute la art. 1 alin.(1);
  3. c) drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  4. d) drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;
  5. e) indemnizațiile prevăzute de OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  6. f) indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare;
  7. g) indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
  8. h) indemnizația președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;
  9. i) indemnizațiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
  10. j) sprijinul material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
  11. k) ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
  12. l) indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
  13. m) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare.
  14. n) în anul 2023 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2022.

▪ neactualizarea  în anul 2023 a  pensiilor de serviciu cu rata medie anuală a  inflației pentru anumite categorii de personal stabilite de lege;

▪ în luna ianuarie 2023 persoanele cu dizabilități beneficiază în mod excepțional de o indemnizație compensatorie. De indemnizația compensatorie vor beneficia persoanele cu handicap existente în plată în luna decembrie 2022 pentru  prestațiile sociale prevăzute de art. 58 alin.(4) și (5) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

 indemnizația compensatorie se stabilește pentru adultul cu handicap la nivelurile menționate reprezentând valoarea în lei a indemnizației lunare acordată în baza art. 58 alin.(4) lit. a), respectiv la art. 58 alin.(4) lit.b) (iii) din Legea nr.448/2006, iar pentru copilul cu handicap la nivelul  reprezentând valoarea în lei a prestației sociale  acordată în baza art. 58 alin.(5) din același act normativ;

▪ numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit  astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;

▪ menținerea nivelului rentelor viagere în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2022 prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare;

▪ menținerea cuantumului lunar al indemnizației de merit acordată în baza Legii nr. 118/2002 la nivelul din luna decembrie 2022, de 6.240 lei;

▪ prorogarea prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în OG nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

▪ în anul 2023 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute în o serie de acte normative (a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor);

▪ cupoanele sociale și sprijinul pentru învățare prevăzute la art. 27 alin. (6) și art.356 din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă până la data de 31 decembrie 2023;

Salariul de bază minim brut pe țară, 3000 lei, de la 1 ianuarie 2023

▪ pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră;

▪ începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră.

Pentru planificarea bugetară pe anul 2023 și estimările pe perioada 2024-2025 se stabilesc plafoane pentru anumiți indicatori bugetari (cheltuieli totale și sold pentru bugetul general consolidat și anumite bugete componente ale acestuia, precum și soldul structural anual al administrației publice) prin derogare de la prevederile art.6, art.7, art.14 alin.(1) și art.26 alin.(3) din Legea nr.69/2010.

Derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010 a fost impusă având în vedere necesitatea finanțării măsurilor fiscal-bugetare care au stat la baza construcției bugetare pe anul 2023 și perspectiva 2024-2025.

„Deși vor fi instituite aceste derogări, Guvernul României este preocupat de respectarea TSCG, respectiv un sold structural de 1% din PIB. În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) va continua să se ajusteze și în anul 2023. Proiectul de act normativ este însoțit de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, ca document de fundamentare”, precizează MF, în Expunerea de motive a proiectului de lege.

ECONOMIE

Nivelul comisioanelor de administrare și de risc pentru IMM INVEST ROMÂNIA

CECCAR FM

Publicat

pe

Pentru anul 2023, comisionul de gestiune al garanțiilor acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii  S.A. – IFN (FNGCIMM), în numele și în contul statului român, în cadrul programului „Noua casă”, a fost stabilit la nivelul de 0,30% pe an, calculat la soldul garanției statului, potrivit OMF nr. 917/2023 privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune și al comisionului unic de analiză în cadrul programului „Noua casă”, al comisionului de administrare și al comisionului de risc în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, publicat în Monitorul Oficial nr. 97 din 3 februarie 2023. De asemenea, pentru anul 2023 s-a aprobat comisionul unic de analiză de 0,15% pe an din valoarea promisiunii de garantare emise de FNGCIMM în cadrul programului „Noua casă”.

Conform aceluiași act normativ, pentru anul 2023 a fost aprobat comisionul de administrare pentru prelungirea garanțiilor acordate în cadrul Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, la nivelul de 0,15% pe an, pentru toată perioada de valabilitate a garanțiilor, calculat la valoarea/soldul garanției statului. Pentru prelungirea garanțiilor acordate conform art. 1 alin. (3) lit. a) și b) din OUG nr. 110/2017 privind Programul IMM INVEST ROMÂNIA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 209/2018, cu modificările și completările ulterioare, de FNGCIMM și/sau Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR), în numele și în contul statului român, în anul 2023, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,25% pentru primul an de garantare, de 0,5% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 1% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat. Pentru prelungirea garanțiilor acordate de FNGCIMM și/sau FGCR, în numele și în contul statului român, în anul 2023, ai căror beneficiari se încadrează în categoria întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, în cadrul Programului IMM INVEST ROMÂNIA, se aprobă comisionul de risc la nivelul de 0,50% pentru primul an de garantare, de 1% pentru anii 2 și 3 de garantare, respectiv de 2% pentru anii 4 – 6 de garantare, aplicat la valoarea/soldul garanției de stat.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ privind stabilirea rezidenței fiscale pentru persoane fizice. Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.

Ghidul cuprinde, între altele, informații referitoare la criteriile de stabilire a rezidenței persoanei fizice potrivit convenției de evitare a dublei impuneri. Astfel, dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, rezidența persoanei fizice se stabilește astfel:

  • persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa. O locuință se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice, dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă sau dacă rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
  • dacă persoana deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului în care își are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relațiile sale personale și economice sunt mai apropiate. Dacă o persoană fizică deține o locuință într-un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu România și deține la dispoziția sa și o locuință în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că păstrează prima locuință în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit și unde se află familia sa și toate proprietățile sale poate, împreună cu alte elemente, să demonstreze că persoana respectivă și-a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat, și nu în România. Același criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător și pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România. Prin centrul intereselor vitale se înțelege locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România;
  • dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuiește frecvent. Astfel, se vor avea în vedere șederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din același stat;
  • dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are;
  • dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau nu are naționalitatea/cetățenia niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului „Procedura amiabilă” din convenția de evitare a dublei impuneri. La stabilirea rezidenței se vor avea în vedere și comentariile articolului 4 „Rezident” din Modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică .

Orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce privește rezidența, trebuie comunicată organului fiscal central competent de către persoana fizică în cauză.

De asemenea, materialul informativ publicat de ANAF include referiri care vizează sosirea pe teritoriul României a persoanei fizice nerezidente (elemente care atestă rezidența în România, stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la sosirea persoanei fizice în România, completarea și depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la sosirea în România).

Persoanele fizice care sosesc în România și au o ședere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”. Persoanele fizice nerezidente trebuie să înregistreze chestionarul la organul fiscal central competent, în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezență în România. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune depune la registratura organului fiscal central competent, personal sau prin împuternicit sau se poate transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de ANAF . Formularul electronic al chestionarului este publicat pe portalul ANAF, secțiunea ”Servicii online” rubrica ”Descărcare Declarații electronice” – ”Descărcare Declarații” și poate fi descărcat de contribuabili utilizând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm. Astfel, formularul se regăsește sub următoarea denumire: – Z015 – Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România. Chestionarele completate electronic se depun prin intermediul portalulului www.eguvernare.ro, respectiv pe portalul ANAF, prin intermediul link-ului ”Depunere Declarație unică și alte formulare SPV-PF” de către persoanele care sunt înregistrate în Spațiul Privat Virtual.

Ghidul conține, totodată, informații privind stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice care părăsesc România (elemente care atestă rezidența în România sau în statul străin, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri, respectiv Codului fiscal, după caz, completarea și depunerea formularului necesar pentru stabilirea rezidenței fiscale, documentele justificative, excepțiile de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la plecarea din România). Persoanele fizice rezidente în România, precum și persoanele fizice nerezidente care au avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Formularul trebuie înregistrat cu 30 de zile înaintea plecării din România, la organul fiscal central competent unde persoana fizică își are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente, după caz. Chestionarul poate fi descărcat de pe portalul ANAF, www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili” subsecțiunea „Declararea obligațiilor fiscale”, rubrica: „Toate formularele, cu explicații” și se poate depune, personal sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal central competent sau se transmite prin poștă, cu confirmare de primire. De asemenea, formularul se poate edita și/sau completa de către solicitanți și cu ajutorul programului de asistență, asigurat gratuit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Continuare

ECONOMIE

Furnizorul de electricitate are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client

CECCAR FM

Publicat

pe

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat modificări consistente la regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienții finali, care întăresc drepturile acestora în scopul de a completa măsurile de protecție, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Modificările menționate au fost aprobate în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului de reglementare din data de 3 februarie 2023.

Noul regulament introduce o serie de beneficii, printre cele mai importante fiind faptul că furnizorul are obligația să eșaloneze la plată sumele datorate de client, în cazul emiterii facturii cu întârziere, pe o perioadă cel puțin egală cu perioada de facturare.

Totodată, clientul vulnerabil are dreptul să beneficieze de eșalonarea la plată a facturii curente, fără penalități, la cerere, pe o perioadă de minimum 3 luni sau convenită de părți. De asemenea, clientul final are dreptul să i se notifice în mod corespunzător orice intenție de modificare a condițiilor/clauzelor contractuale.

Pe de altă parte, clientul final are dreptul să fie informat cu privire la consumul real de energie electrică și la costurile reale, suficient de frecvent, astfel încât să aibă posibilitatea să își regularizeze propriul consum de energie electrică

Conform ANRE, clientul final are dreptul să încheie contracte de energie electrică la prețuri dinamice, cu condiția să aibă un sistem de contorizare inteligentă.

„Furnizorul are obligația de a deține o pagină de internet prin care pune la dispoziția clientului final prin acces parolat, gratuit, în timp real și securizat informații esențiale la datele proprii privind valoarea facturilor emise și istoricul de consum aferent locului de consum propriu, transmiterea indexului autocitit, transmiterea și gestionarea solicitărilor/reclamațiilor, respectiv un ghid cu explicații privind elementele din conținutul modelului de factură de energie electrică utilizat în relația cu clienții”, se mai precizează în document.

Prin aprobarea noului Regulament, s-a avut în vedere inclusiv simplificarea conținutului facturii la energie electrică și a anexei aferente acesteia, fiind astfel transpuse în integralitate prevederile Anexei 1 – Cerințele minime privind facturarea și informațiile referitoare la facturare din Directiva (UE) 944/2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE.

În acest sens, conform noului Regulament, printre cele mai relevante elemente care vor fi cuprinse în viitoarele facturi ale clienților finali de energie electrică sunt: datele de identificare și de contact ale furnizorului, inclusiv o linie telefonică de asistență pentru clienți, adresă de e-mail și un formular electronic online care să permită înregistrarea automată a solicitării, precum și informații referitoare la intervalul de timp în care clientul poate transmite indexul autocitit, care nu poate fi mai mic de 5 zile.

Totodată, se va preciza numărul de telefon pus la dispoziție de operatorul de distribuție la care este racordat locul de consum la care clientul poate sesiza direct operatorului de distribuție întreruperile în alimentarea cu energie electrică, precum și alte probleme în alimentarea cu energie electrică.

Pe de altă parte, se va menționa data de încetare a contractului, dacă contractul este încheiat pe perioadă determinată, precum și intervalul de citire (în cazul clienților casnici se va specifica „maximum 3 luni”).

Totodată, pentru o mai bună înțelegere a facturii la energie electrică, clienții finali vor primi și o anexă care va cuprinde, obligatoriu, o serie de informații utile, cele mai relevante dintre acestea referindu-se, printre altele, la comparații între consumul actual de energie electrică al clientului și consumul clientului pentru aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție.

Informațiile se referă și la comparații cu un client mediu de energie, din aceeași categorie de consum, în cazul în care facturile au la bază consumul real sau o citire de la distanță de către operatorul de distribuție. De asemenea, se vor regăsi date cumulative cel puțin pentru ultimii trei ani sau pentru perioada calculată de la începutul contractului de furnizare a energiei electrice, dacă aceasta din urmă este mai mică, în cazul în care clientul final dispune de un contor care permite citirea de la distanță de către operatorul de distribuție.

„Datele trebuie să corespundă intervalelor pentru care au fost emise informațiile de facturare frecvente”, se mai precizează în document.

Potrivit ANRE, se vor regăsi informații privind drepturile clientului în ceea ce privește soluționarea alternativă a disputelor, inclusiv datele de contact ale entității responsabile.

Prevederile noului regulament se aplică atât clienților finali și furnizorilor de energie electrică, cât și operatorilor de distribuție a energiei electrice și operatorului de transport și de sistem.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM