Rețele sociale

ECONOMIE

Principalele riscuri estimate de companii sunt legate de criza energetică și macroeconomie

Radio CECCAR FM

Criza energetică, situația macroeconomică și modificările legislației sunt principalele trei riscuri estimate de companiile din România pentru acest an. La nivel global, incidentele cibernetice și riscurile privind întreruperea activității sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv, potrivit ediției din acest an a Allianz Risk Barometer. Cu toate acestea, conform unui comunicat citat de Agerpres, evoluțiile macroeconomice – inflația, volatilitatea pieței financiare și o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar și impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) – sunt amenințările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În același timp, riscurile legate de consecințele economice și politice ale lumii post-pandemice și ale războiului din Ucraina se mențin.

„Astfel de preocupări presante necesită acțiuni imediate din partea companiilor și explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât și schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca și pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate și restricțiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forță de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie și ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziții, până pe locul 9”, mai semnalează sursa citată.

În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroeconomice, legate de inflație și mediul economic (în creștere cu 10% față de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislației și ale reglementărilor (în creștere cu 5% față de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă și corupție (locul 9) și a riscului privind insuficiența forței de muncă calificate (locul 10).

Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), care sintetizează viziunea a 2.712 de experți în managementul riscului din 94 de țări și teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri și experți în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediție.

„Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creșterea riscurilor cibernetice și de posibile întreruperi ale activității. În același timp, companiile văd inflația, o recesiune iminentă și criza energetică drept amenințări imediate pentru afacerile lor. Companiile – în Europa și în special în SUA – sunt îngrijorate de ‘permacriza’ actuală, respectiv de consecințele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic și politic al războiului în desfășurare din Ucraina. Este un test de stres pentru reziliența companiilor. Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătățiri continue în rândul multor clienți, în special în ceea ce privește îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare, îmbunătățirea planificării continuității afacerii și consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienței și pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenției companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.

Incidentele cibernetice, cum sunt întreruperile IT, atacurile ransomware sau breșele de securitate, reprezintă cel mai important risc la nivel global pentru al doilea an consecutiv. De asemenea, incidentele cibernetice se situează ca amenințarea principală în 19 țări, printre care Canada, Franța, Japonia, India și Marea Britanie. Acestea sunt riscurile de care companiile mici (venituri anuale de 250 milioane de dolari) sunt cel mai îngrijorate.

Potrivit Centrului de Competențe Cibernetice al Allianz, frecvența atacurilor ransomware rămâne ridicată în 2023, în timp ce costul mediu al unei breșe de securitate este la un nivel record, de 4,35 milioane de dolari, și se estimează să depășească 5 milioane de dolari în 2023. Conflictul din Ucraina și tensiunile geopolitice sporesc riscul unui atac cibernetic pe scară largă din partea actorilor sponsorizați de stat. În plus, există, de asemenea, o lipsă tot mai mare de profesioniști în domeniul securității cibernetice, ceea ce crește provocările privind îmbunătățirea securității.

„Pentru companiile din multe țări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activității, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la șocuri și schimbări bruște, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor și veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activității este principala amenințare în țări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia și SUA”, se mai arată în comunicat.

Cauzele care pot genera întreruperi ale activității sunt diverse. Astfel, securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%). Costul ridicat al energiei a forțat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producția în locații alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat amenință să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcțiile și producția industrială, deși iarna mai caldă din Europa și stabilizarea prețului gazelor contribuie la ușurarea situației energetice.

Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potențial de faliment și insolvență pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitați. Potrivit Allianz Trade, insolvențele companiilor globale vor crește semnificativ în 2023, cu 19%.

Evoluțiile macroeconomice, cum ar fi inflația sau volatilitatea piețelor economice și financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.

Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China și Europa – se află într-o stare cu potențial de criză. Inflația este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca și economia reală, piețele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacționare, chiar și pe piețele istoric lichide, scad.

Barometrul semnalează că riscul cu cea mai mare creștere este criza energetică, iar aceasta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor țări europene, unele industrii, cum ar fi producția chimică, cea de îngrășăminte, sticlă și aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creșterea prețurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăți, repercusiunile pot fi resimțite și mai mult în lanțul valoric în alte sectoare.

Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare șoc la adresa profitabilității pentru țările europene, în special.

La nivelurile actuale, prețurile la energie ar putea șterge profiturile majorității corporațiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a prețurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.

Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulențe, cu conflicte și tulburări civile, care au dominat știrile, riscurile politice și violența reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte și activități de agitație civilă, pe măsură ce costul vieții devine mai mare, în mai multe țări.

Deși au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) și schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete și furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele șapte riscuri globale.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending