Rețele sociale

ECONOMIE

MF: Modificări la cadrul general aplicabil funcționării băncilor de dezvoltare

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordonanță publicat pe site-ul instituției, o serie o serie de modificări și completări la Legea nr.207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Inițiatorii proiectului reamintesc că în luna iulie 2022 a fost promulgată Legea nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, prin care se stabilesc principalele coordonate care guvernează activitatea băncilor de dezvoltare care pot fi înființate în ara noastră.

În luna octombrie 2022 a fost aprobată HG nr. 1204/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID). Ca urmare a demersurilor efectuate pentru includerea BID în lista entităților exceptate de la cadrul CRR/CRD (CRR – Regulamentul privind Cerintele de Capital; CRD – Directiva privind cerintele de capital, n.r.) cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, inițiatorii subliniază, în Nota de fundamentare a actului normativ, că se impune modificarea cadrului legal existent în vederea adaptării acestuia la specificul activității băncilor de dezvoltare, ca instituții de credit exceptate de la cadrul CRR/CRD.

În acest context, amendamentele propuse la Legea nr. 207/2022 au în vedere stabilirea unui regim prudențial special aplicabil băncilor de dezvoltare, în condițiile în care acestea sunt exceptate de la cadrul CRD/CRR, astfel încât să se asigure atât adaptarea legislației din domeniul bancar la specificul activității băncilor de dezvoltare, cât și baza legală pentru elaborarea de către BNR a cadrului de reglementare secundar în aplicarea legii.

Astfel, sunt eliminate prevederile privind necesitatea autorizării unei bănci de dezvoltare de către BNR, o bancă de dezvoltare începând să funcționeze, din punct de vedere administrativ, de la data înmatriculării în Registrul Comerțului și derulează efectiv activități specifice, prevăzute în actul constitutiv, de la data intrării în vigoare a Directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE.

În ceea ce privește cerințele privind cadrul de administrare a activității (cum ar fi cerința privind constituirea comitetelor de risc, de nominalizare și de remunerare) se vor aplica, în mod corespunzător, cele prevăzute de legislația bancară aplicabile instituțiilor de credit semnificative. De asemenea, sunt incluse prevederi speciale privind: ● condiții minime de desfășurare a activității; ● organizarea și conducerea activității (inclusiv adecvarea membrilor organelor de conducere și administrare și personalului cu funcții-cheie, durata de maxim doi ani pentru primii membri ai organelor de administrare și de conducere, remunerare, transparență față de piață); ● fuziunea/divizarea băncilor de dezvoltare; ● secretul profesional; ● cerințe pentru acoperirea riscurilor (inclusiv deținerile calificate ale băncilor de dezvoltare la capitalul altor entități de natura beneficiarilor eligibili; ● procesul intern de evaluare a capitalului la riscuri; ● situații financiare și audit; ● regimul de supraveghere; ● măsurile sancționatoare și sancțiunile; ● căi de contestare; ● prevederile legale în domeniul AML; ● lichidarea unei bănci de dezvoltare.

Nu vor fi aplicabile băncilor de dezvoltare cerințele specifice instituțiilor de credit universale în următoarele domenii: autorizare; modificări în structura acționariatului; desfășurarea activității în afara teritoriului României; cadrul de redresare și rezoluție.

În situația nefinalizării în timp util a procedurilor necesare pentru exceptarea unei bănci de dezvoltare de la cadrul prudențial CRD/CRR, înființarea unei bănci de dezvoltare ca instituție de credit se va realiza în conformitate cu prevederile OUG nr. 99/2006, cu respectarea întregului cadrul de reglementare prudențial CRD/CRR.

De asemenea, proiectul de Ordonanță conține prevederi privind modificarea și completarea altor acte normative în vederea corelării acestei Ordonanțe cu prevederile altor acte normative aplicabile instituțiilor de credit. Totodată, proiectul de OG prevede că prin Memorandum de înțelegere încheiat între o bancă de dezvoltare și reprezentantul acționarului unic se va stabili mecanismul de garantare de către stat și de plată a obligațiilor asumate prin prezenta lege, asigurându-se astfel flexibilitatea necesară desfășurării acestei activități și adaptarea acestui mecanism la caracteristicile instrumentelor de garantare. „Din rațiuni de transparență și certitudine juridică, este menținut la nivelul legii principiul legat de modalitatea de alocare de către stat a sumei de plată a garanției («astfel încât întotdeauna sumele garantate în perioadele anterioare și pentru care banca de dezvoltare are obligații restante să fie acoperite»), acesta urmând a fi detaliat în Memorandum”, se menționează în Nota de fundamentare.

Garanțiile emise de către băncile de dezvoltare se vor acorda tuturor beneficiarilor eligibili identificați prin evaluare ex-ante independentă a disfuncționalităților pieței financiare și prevăzuți prin actul constitutiv, inclusiv companii de stat și private, pentru a facilita accesul la fondurile europene, cofinanțarea fondurilor europene si dezvoltarea durabilă a economiei.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending