Connect with us

ECONOMIE

MF: Modificări la cadrul general aplicabil funcționării băncilor de dezvoltare

CECCAR FM

Publicat

pe

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordonanță publicat pe site-ul instituției, o serie o serie de modificări și completări la Legea nr.207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Inițiatorii proiectului reamintesc că în luna iulie 2022 a fost promulgată Legea nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România, prin care se stabilesc principalele coordonate care guvernează activitatea băncilor de dezvoltare care pot fi înființate în ara noastră.

În luna octombrie 2022 a fost aprobată HG nr. 1204/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Băncii de Investiții și Dezvoltare – S.A. (BID). Ca urmare a demersurilor efectuate pentru includerea BID în lista entităților exceptate de la cadrul CRR/CRD (CRR – Regulamentul privind Cerintele de Capital; CRD – Directiva privind cerintele de capital, n.r.) cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, inițiatorii subliniază, în Nota de fundamentare a actului normativ, că se impune modificarea cadrului legal existent în vederea adaptării acestuia la specificul activității băncilor de dezvoltare, ca instituții de credit exceptate de la cadrul CRR/CRD.

În acest context, amendamentele propuse la Legea nr. 207/2022 au în vedere stabilirea unui regim prudențial special aplicabil băncilor de dezvoltare, în condițiile în care acestea sunt exceptate de la cadrul CRD/CRR, astfel încât să se asigure atât adaptarea legislației din domeniul bancar la specificul activității băncilor de dezvoltare, cât și baza legală pentru elaborarea de către BNR a cadrului de reglementare secundar în aplicarea legii.

Astfel, sunt eliminate prevederile privind necesitatea autorizării unei bănci de dezvoltare de către BNR, o bancă de dezvoltare începând să funcționeze, din punct de vedere administrativ, de la data înmatriculării în Registrul Comerțului și derulează efectiv activități specifice, prevăzute în actul constitutiv, de la data intrării în vigoare a Directivei Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/36/UE.

În ceea ce privește cerințele privind cadrul de administrare a activității (cum ar fi cerința privind constituirea comitetelor de risc, de nominalizare și de remunerare) se vor aplica, în mod corespunzător, cele prevăzute de legislația bancară aplicabile instituțiilor de credit semnificative. De asemenea, sunt incluse prevederi speciale privind: ● condiții minime de desfășurare a activității; ● organizarea și conducerea activității (inclusiv adecvarea membrilor organelor de conducere și administrare și personalului cu funcții-cheie, durata de maxim doi ani pentru primii membri ai organelor de administrare și de conducere, remunerare, transparență față de piață); ● fuziunea/divizarea băncilor de dezvoltare; ● secretul profesional; ● cerințe pentru acoperirea riscurilor (inclusiv deținerile calificate ale băncilor de dezvoltare la capitalul altor entități de natura beneficiarilor eligibili; ● procesul intern de evaluare a capitalului la riscuri; ● situații financiare și audit; ● regimul de supraveghere; ● măsurile sancționatoare și sancțiunile; ● căi de contestare; ● prevederile legale în domeniul AML; ● lichidarea unei bănci de dezvoltare.

Nu vor fi aplicabile băncilor de dezvoltare cerințele specifice instituțiilor de credit universale în următoarele domenii: autorizare; modificări în structura acționariatului; desfășurarea activității în afara teritoriului României; cadrul de redresare și rezoluție.

În situația nefinalizării în timp util a procedurilor necesare pentru exceptarea unei bănci de dezvoltare de la cadrul prudențial CRD/CRR, înființarea unei bănci de dezvoltare ca instituție de credit se va realiza în conformitate cu prevederile OUG nr. 99/2006, cu respectarea întregului cadrul de reglementare prudențial CRD/CRR.

De asemenea, proiectul de Ordonanță conține prevederi privind modificarea și completarea altor acte normative în vederea corelării acestei Ordonanțe cu prevederile altor acte normative aplicabile instituțiilor de credit. Totodată, proiectul de OG prevede că prin Memorandum de înțelegere încheiat între o bancă de dezvoltare și reprezentantul acționarului unic se va stabili mecanismul de garantare de către stat și de plată a obligațiilor asumate prin prezenta lege, asigurându-se astfel flexibilitatea necesară desfășurării acestei activități și adaptarea acestui mecanism la caracteristicile instrumentelor de garantare. „Din rațiuni de transparență și certitudine juridică, este menținut la nivelul legii principiul legat de modalitatea de alocare de către stat a sumei de plată a garanției («astfel încât întotdeauna sumele garantate în perioadele anterioare și pentru care banca de dezvoltare are obligații restante să fie acoperite»), acesta urmând a fi detaliat în Memorandum”, se menționează în Nota de fundamentare.

Garanțiile emise de către băncile de dezvoltare se vor acorda tuturor beneficiarilor eligibili identificați prin evaluare ex-ante independentă a disfuncționalităților pieței financiare și prevăzuți prin actul constitutiv, inclusiv companii de stat și private, pentru a facilita accesul la fondurile europene, cofinanțarea fondurilor europene si dezvoltarea durabilă a economiei.

ECONOMIE

Noutăți legislative fiscal-contabile: Sinteza principalelor prevederi

CECCAR FM

Publicat

pe

Conf. univ. dr. Marcel VULPOI, expert contabil

1. Ordinul ANAF nr. 59/2023 privind modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 59 din 20 ianuarie 2023

Motivația apariției acestui ordin este modificarea legislației în ceea ce privește contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, astfel că, începând cu 1 septembrie 2022, pe lângă producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, și partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc această contribuție.

Principalele modificări/completări aduse de Ordinul nr. 59/2023

Declarația 100

La poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară contribuția datorată de către producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează, începând cu 1 septembrie 2022, cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, precum și de partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică.

La poziția 87 din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat se declară și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică reținută la sursă din veniturile obținute de entități rezidente/nerezidente aferente produselor de acoperire a riscurilor de piață pe termen lung.

Declarația rectificativă 710

Rubrica „Declarație depusă potrivit art. 9 din anexa nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022” se bifează în situația în care producătorii de energie electrică/entitățile agregate depun declarația la 15 zile de la publicarea de către OPCOM a prețurilor finale aferente pieței de echilibrare pentru luna de decontare.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 59/2023 au intrat în vigoare la 20 ianuarie 2023.

2. Ordinul MF nr. 626/2023 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 62 din 25 ianuarie 2023

Principala prevedere a actului normativ

Pentru anul fiscal 2023, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 109,6%.

La ce folosește acest indice:

Potrivit Codului fiscal, contribuabilii (cu unele excepții) pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate, efectuate trimestrial.

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate.

Ordinul MF nr. 626/2023 a intrat în vigoare la 25 ianuarie 2023.

Continuare

ECONOMIE

Proiect ANAF: Două noi poziții în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat

Este vorba despre „Impozit pe veniturile din înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan” și „Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate”.

CECCAR FM

Publicat

pe

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează să introducă două noi obligații în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100, ca urmare a unor reglementări intrate recent în vigoare. În acest context, ANAF a publicat, în transparență decizională, un proiect de ordin privind modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă. ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit Legii nr.142/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2023, veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate se impun prin reținere la sursă prin aplicarea unei cote de 1% sau 3% asupra fiecărui câștig, în funcție de perioada de deținere a titlurilor de valoare/instrumentelor financiare derivate (pe o perioadă mai mare/mai mică de 365 de zile). Impozitul pe venit calculat și reținut la sursă se declară și se virează la bugetul de stat de către entitățile prevăzute la art.96^1 alin.(1) din Codul fiscal, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

De asemenea, prin OUG nr. 104/2022 au fost aduse modificări și completări Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Astfel, potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății de către vânzători a unui impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor agricole de la data vânzării și cea de la data cumpărării, determinată potrivit valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici sau a valorii minime stabilită prin studiul de piață realizat de camerele notarilor publici, după caz, din respectiva perioadă. În cazul înstrăinării, prin vânzare, impozitul se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului notarial prin care se transmite dreptul de proprietate și se virează și se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat.

Totodată – se mai menționează în documentul citat – Potrivit Legii nr. 376/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV “Impozitul pe venit”, Capitolul X din Codul fiscal. Impozitul pe venit datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Impozitul reținut la sursă se declară de plătitorii de venit în formularul 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, la poziția 12 “Impozit pe veniturile din alte surse” din Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat.

În contextul prevederilor menționate, ANAF precizează că este necesară modificarea și completarea OPANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă. Astfel, noul proiect de Ordin elaborat de ANAF include modificări/completări care vizează, în principal, următoarele:

 modificarea Nomenclatorului obligațiilor de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, prin introducerea a două noi obligații la poziția 89 ”Impozit pe veniturile din înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan”, poziția 90 “Impozit pe veniturile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate”, precum și abrogarea poziției 80 “Impozit pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică” ca urmare a modificării dispozițiilor art. 15 din OUG nr. 27/2022;

▪ modificarea și completarea instrucțiunilor de completare a formularului 100, conform prevederilor legislative mai sus menționate.

Continuare

ECONOMIE

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în stocarea energiei electrice, prelungită

CECCAR FM

Publicat

pe

Perioada de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice a fost prelungită până la data de 28 ianuarie 2023, informează Ministerul Energiei, citat de Agerpres.

„Prin Ordinul nr. 94/27.01.2023 privind modificarea Ghidului specific – Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) a fost prelungită perioada de depunere a cererilor de finanțare de la data de 31 ianuarie 2023, ora 18:00, până la data 28 februarie 2023 – ora 18:00”, conform anunțului postat pe pagina de Facebook a ministerului.

Decizia a fost luată pentru a veni în ajutorul potențialilor aplicanți, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a făcut publice reglementările referitoare la stocarea energiei și conectarea la rețea a acestor proiecte.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM