Rețele sociale

ECONOMIE

Ghid pentru redirecționarea unei sume de până la 3,5% din impozitul pe venit/câștig net

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabiliGhidul contribuabililor care optează pentru redirecționarea unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit/câștigul net anual impozabil pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private. Documentul se adresează persoanelor fizice care au realizat în anul 2022 venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activități independente, activități agricole, venituri din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din alte surse și câștiguri din investiții și intenționează să redirecționeze suma reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul realizat în anul 2022 pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Ghidul cuprinde informații legate de: declarațiile fiscale care pot fi completate de persoanele fizice care optează pentru redirecționarea unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul anual; formularul 230 – „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”; persoanele care pot completa formularul 230 și regulile generale privind acest formular; formularul 212 – “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, persoanele care pot exercita opțiunea prin completarea formularului 212 și regulile generale privind acest formular; termenul de depunere; opțiunea pentru distribuirea prin reținerea la sursă a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat.

Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, prin completarea și depunerea următoarelor formulare:  formularul 230^1 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”; ▪ formularul 212^2 “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”.

Entitățile nonprofit/Unitățile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Formularul 230 se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează următoarele venituri din România: ▪ venituri din salarii și asimilate salariilor; ▪ venituri din pensii; ▪ venituri din activități independente impuse pe bază de normă de venit; ▪ activități agricole impuse pe bază de normă de venit; ▪ venituri din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă; ▪ venituri din drepturi de proprietate intelectuală, altele decât cele pentru care venitul net se determină în sistem real; ▪ venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit și venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se determină pe baza cotelor forfetare de cheltuieli.

Contribuabilii nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pentru indemnizațiile prevăzute la art. XI și art. XV din OUG nr.30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.59/2020, și în OUG nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările ulterioare.

De asemenea, contribuabilii nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit pentru indemnizațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) din OUG nr. 110/2021 privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și la art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) și (2) din OUG nr. 111/2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților și a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Veniturile din activități independente pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit și pentru care contribuabilii pot completa formularul 230 în vederea exercitării opțiunii de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit, reprezintă veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere. Aceste activități sunt cuprinse în Nomenclatorul activităților pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională – CAEN, aprobată prin ordin al președintelui Institutului Național de Statistică. Veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii reprezintă veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale autorizate în condițiile OUG nr.44/2008.

Nu depun formularul 230 în vederea exercitării opțiunii de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit contribuabilii care obțin venituri din activități independente exercitate sub forma profesiilor liberale.

Pentru următoarele venituri, contribuabilii pot completa formularul 212 în vederea exercitării opțiunii de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susținerea entităților non-profit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private: ▪ venituri din activități independente pentru care venitul net se determină în sistem real; ▪ venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care venitul net se determină în sistem real; ▪ venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se determină în sistem real – din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sistem real; ▪ câștiguri din investiții, menționate la art. 119 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru veniturile menționate, contribuabilii au obligația completării și depunerii formularului 212 în vederea declarării lor și a stabilirii impozitului pe venitul/câștigul net anual impozabil.

Contribuabilii care obțin venituri din străinătate de aceeași natură cu cele obținute din România pentru care există dreptul de a dispune asupra destinației sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat, prevăzute la art. 123^1 alin. (1) din Codul fiscal, pot dispune și asupra destinației sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul realizat în străinătate, datorat în România, după deducerea creditului fiscal, prin completarea și depunerea formularului 212.

Contribuabilii nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pentru indemnizația prevăzută la art. 3 din OUG nr. 132/2020, art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din OUG nr. 111/2021, precum și la art. 6 alin. (1) lit. a) sau b) din OUG nr. 2/2022, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Veniturile din activități independente, pentru care venitul net se determină în sistem real, și pentru care contribuabilii își exercită opțiunea de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit prin completarea formularului 212 cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii și veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere.

Veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii reprezintă veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale autorizate în condițiile OUG nr. 44/2008.

Veniturile din profesii liberale reprezintă veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu, veniturile obținute de către: medici, avocați, notari publici, executori judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, precum și alte persoane fizice cu profesii reglementate în condițiile legii.

Organul fiscal competent pentru depunerea formularelor 230 și 212 este:  organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; ▪ organul fiscal central competent, potrivit legii, pentru administrarea contribuabililor persoane fizice fără domiciliu fiscal în România.

Formularele 230 – „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” și 212 – “Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” se depun până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare a veniturilor, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Contribuabilii care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă și venituri realizate în baza contractelor de activitate sportivă pentru care impozitul se reține la sursă, pot opta, cu acordul plătitorului de venit, printr-un înscris încheiat cu acesta, pentru calcularea, reținerea, declararea și plata sumei reprezentând până la 3,5% către beneficiari, până la termenul de plată a impozitului. Opțiunea rămâne valabilă pe perioada prevăzută în înscrisul încheiat între părți, începând cu veniturile realizate în luna exercitării opțiunii, dar nu mai mult de 2 ani fiscali consecutivi, pentru aceiași beneficiari și poate fi reînnoită după expirarea perioadei respective. În acest interval, contribuabilul poate renunța la opțiunea privind distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit sau poate schimba beneficiarii pentru care a optat anterior. Contribuabilii care optează pentru distribuirea prin reținerea la sursă a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat nu mai pot exercita aceeași opțiune pentru aceeași perioadă și sursă de venit. Plătitorul de venit are obligația ca la momentul plății sumelor reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat de persoanele fizice să verifice dacă entitatea nonprofit/unitatea de cult beneficiară figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. În situația în care entitatea nonprofit/unitatea de cult nu figurează în acest Registru, plătitorul de venit are obligația să refuze efectuarea plății sumelor către aceasta.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending