Rețele sociale

ECONOMIE

Propunere CE: Noi drepturi ale consumatorilor la reparații ușoare și atractive

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat o nouă propunere privind norme comune de promovare a reparării bunurilor, care le vor permite consumatorilor să facă economii și vor sprijini obiectivele Pactului verde european prin reducerea deșeurilor, printre altele, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „În ultimele decenii, atunci când un produs se defecta, acesta era mai degrabă înlocuit decât reparat, iar consumatorii nu au primit suficiente stimulente pentru a-și repara bunurile la expirarea garanției legale. Propunerea le va permite consumatorilor să repare mai ușor și mai ieftin produsele, în loc să cumpere unele noi. În plus, o cerere mai mare în aceste sens va da un impuls sectorului reparațiilor, stimulându-i în același timp pe producători și vânzători să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile”, se menționează în comunicat.

Noua propunere va asigura faptul că mai multe produse sunt reparate înainte să expire garanția legală și că, totodată, consumatorii au la dispoziție opțiuni mai simple și mai ieftine de reparare a produselor care pot fi reparate din punct de vedere tehnic (cum ar fi aspiratoarele sau, în curând, tabletele și telefoanele inteligente) atunci când garanția legală a expirat sau când bunul nu mai funcționează din cauza uzurii.

Propunerea introduce un nou „drept la reparare” pentru consumatori, atât înainte de expirarea garanției legale, cât și după expirarea acesteia.

Înainte de expirarea garanției legale, vânzătorii vor fi obligați să ofere reparații, cu excepția cazului în care acestea sunt mai costisitoare decât înlocuirea produsului.

După expirarea garanției legale, consumatorii vor avea la dispoziție un nou set de drepturi și instrumente pentru ca repararea să devină o opțiune ușoară și accesibilă:  dreptul consumatorilor de a solicita producătorilor, în temeiul legislației UE, repararea produselor care pot fi reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi o mașină de spălat rufe sau un televizor. Astfel, consumatorii vor avea întotdeauna la cine să apeleze atunci când optează să își repare produsele, iar producătorii vor fi încurajați să dezvolte modele de afaceri mai sustenabile; ▪ obligația producătorilor de a-i informa pe consumatori cu privire la produsele pe care sunt obligați să le repare ei înșiși; ▪ platformă online pentru găsirea de reparatori, care să îi pună în legătură pe consumatori cu reparatorii și cu vânzătorii de bunuri recondiționate din zona în care locuiesc. Platforma va permite efectuarea de căutări în funcție de zonă și de standardele de calitate, ajutându-i pe consumatori să găsească oferte atractive și sporind vizibilitatea reparatorilor; ▪ un formular european de informații privind repararea, pe care consumatorii îl vor putea solicita oricărui reparator, care va oferi transparență în ceea ce privește condițiile și prețul reparațiilor și va facilita compararea de către consumatori a ofertelor de reparații; ▪ va fi elaborat un standard european de calitate pentru serviciile de reparații, pentru a-i ajuta pe consumatori să îi identifice pe reparatorii care se angajează să asigure o calitate mai bună. Acest standard de „reparare ușoară” va fi deschis tuturor reparatorilor din întreaga UE care doresc să se angajeze să respecte standarde minime de calitate, de exemplu pe baza duratei sau a disponibilității produselor.

Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Un sondaj Eurobarometru recent a arătat că 77% dintre europeni simt că au o responsabilitate personală de a acționa pentru a limita schimbările climatice. Se aruncă produse care sunt adesea viabile și care pot fi reparate, dar care sunt adesea aruncate prematur, fapt care produce 35 de milioane de tone de deșeuri, consumă 30 de milioane de tone de resurse și generează 261 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră în UE în fiecare an. De asemenea, se estimează că înlocuirea produselor în locul reparării lor îi costă pe consumatori aproape 12 miliarde euro pe an. În plus, se estimează că inițiativa va genera creștere economică și investiții în UE în valoare de 4,8 miliarde euro.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending