ECONOMIE
În România există 1,4 milioane de firme, dintre care 1,2 milioane sunt active
În România există 1,4 milioane de firme, din care doar 1,2 milioane sunt active, diferenţa de 200.000 fiind companii în dizolvare, în curs de radiere sau lichidare, a declarat miercuri, pentru News.ro, directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Valentina Burdescu.
Cele mai multe insolvenţe sau radieri se înregistrează în zona comerţului, a construcţiilor, a transporturilor, dar şi în rândul hotelurilor şi a restaurantelor.
”Am avut surpriza plăcută să constatăm în ultimele trei luni de zile o creştere a numărului firmelor active din punct de vedere juridic, adică nu sunt supuse niciunui incident, respectiv dizolvare, lichidare , reorganizare judiciară, insolvenţă sau faliment, astfel încât avem aproximativ 1,2 milioane de firme active, dintr-un total de aproximativ 1,4 milioane firme”, a afirmat Burdescu.
Diferenţa până la 1,4 milioane, de circa 200.000 de companii, sunt firme în dizolvare, lichidare, suspendare de activitate.
O parte din cele 200.000 de firme se întorc în circuitul comercial şi revin în funcţiune, iar o parte dintre firme se duc către radierea din Registrul Comerţului, precizează şefa ONRC.
Firmele care sunt insolvenţă sunt din zone de activitate care se păstrează constant în ultimii ani, din comerţ, comerţ cu amănuntul, din zona construcţiilor, a transporturilor, din zona de hoteluri şi restaurante, de prelucrare şi foarte puţin din zona de alte servicii prestate intreprinderilor.
”Aceste zone sunt cele care generează în general insolvenţele, dizolvările, lichidările sau suspendările de activitate”, a spus Burdescu.
Acest clasament al domeniilor rămâne relativ constant în timp, chiar dacă uneori se schimbă ordinea domeniilor.
”Avem o scădere semnificativă a numărului de firme supuse Legii 85/2014 privind insolvenţa, astfel încât undeva la nivelul anului 2016 aveam aproximativ 8.000 de firme, spre deosebire de câţiva ani în urmă, când am înregistrat un număr de aproape 30.000 de firme în insolvenţă. Deci diferenţa este destul de mare”, a precizat Burdescu.
În primele trei luni s-a înregistrat o creştere a numărului înmatriculărilor cu 25%, potrivit ONRC.
”În momentul de faţă, după ultimele statistici, observăm o îmbunătăţire a activităţii de înfiinţare a societăţilor, a activităţii de modificarea a actelor constitutive. Observăm o stagnare sau chiar o creştere a operaţiunilor pe segmentele de activitate privind dizolvarea, lichidarea, suspendarea şi intrarea în insolvenţă”, a menţionat directorul general al ONRC.
În ceea ce priveşte domeniile în care românii aleg să îşi înfiinţeze firmele, în ultima perioadă domeniul agriculturii a devenit unul atractiv, spune şefa ONRC.
”Agricultura începe să crească, industria prelucrătoare uşor, industria IT, şi zona de prestări servicii este zona în care se înregistrează creşteri (ale înmatriculărilor, n.r.)”, a afirmat Burdescu.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie, mai puţin de 10% din totalul întreprinderilor active în România erau deţinute de tineri cu vârsta sub 30 de ani, conform ONRC, acesta fiind cel mai scăzut nivel al ultimilor cinci ani.
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) împreună cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi compania de brokeraj Prime Transaction au demarat miercuri un proiect pilot ce doreşte să aducă mai aproape antreprenorii români de oportunităţile din piaţa de capital.
Proiectul vizează în primă fază municipiul Bucureşti şi face parte dintr-un acord de parteneriat general semnat de cele trei instituţii.
„Apreciem că acest demers vine în întâmpinarea mediului de afaceri prin promovarea unui domeniu cu un potenţial încă neexploatat în România”, a declarat Valentina Burdescu.
Proiectul-pilot presupune amplasarea unui stand de informare la sediul ORCTB, care este vizitat zilnic de peste 2.000 de profesionişti. Aceştia vor putea obţine informaţii legate de Bursa de Valori Bucureşti, activitatea sa, precum şi de alternativele de finanţare şi de investiţii oferite de aceasta antreprenorilor şi investitorilor. Un reprezentant al companiei de brokeraj Prime Transaction va fi permanent la locaţie în timpul programului de lucru al Registrului, pentru a oferi asistenţă suplimentară.
„Credem că această cooperare cu ONRC creează şanse noi de a fi mai aproape de antreprenori pentru intermediarii financiari”, a declarat directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski.
Registrul Comerţului, Bursa de Valori Bucureşti şi Prime Transaction consideră că o parte esenţială a misiunii lor este să ajute antreprenorii români să prospere şi să se dezvolte. Parteneriatul se bazează pe ideea de a servi acestui scop şi de a promova în continuare creşterea durabilă a mediului economic local.
„Acest proiect dovedeşte faptul că, atât Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cât şi BVB sunt instituţii care îşi propun să sprijine antreprenorii şi să le ofere informaţiile de care aceştia au nevoie pentru a lua decizii mai bune în activitatea lor”, a spus directorul general la Prime Transaction, Ionel Uleia.
ECONOMIE
Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii
În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.
ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine: ▪ OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.
În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.
În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic.
Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.
Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.
Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.
ECONOMIE
APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.
Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.
Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.
ECONOMIE
InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile
Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.
Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.
„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.
Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.
-
ECONOMIEacum 4 zile
Bulgaria și România, cele mai mari creșteri în UE ale prețului la carne în ultimul an
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 09.04.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF: Program de conformare voluntară în domeniul serviciilor de înfrumusețare
-
ECONOMIEacum 4 zile
România, printre țările UE cu o creștere puternică a vânzărilor cu amănuntul în luna februarie
-
ECONOMIEacum o zi
Capitala României va găzdui o nouă ediție a conferinței de tehnologie How to web
-
ECONOMIEacum 3 zile
Conferința națională a CECCAR. Analize și perspective
-
PROFESIA CONTABILĂacum 4 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 8 aprilie 2024
-
ECONOMIEacum o zi
BNR lansează monede cu tema 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu