Rețele sociale

ECONOMIE

România a fost campioană la recuperarea decalajului faţă de ţările occidentale

Radio CECCAR FM

Datele biroului european de statistică, Eurostat, publicate marţi arată că România a înregistrat cea mai rapidă apropiere de statele dezvoltate din vestul Europei dintre toate statele membre după intrarea în blocul comunitar, ajungând în 2016 la 59% din media UE după produsul intern brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, indicatorul-cheie după care se măsoară nivelul real de dezvoltare al naţiunilor.

În 2006, ultimul an în afara Uniunii Europene, România se situa la 39% din media UE după acest indicator, uşor peste Bulgaria, care se situa la 38%.

Dintre statele din estul blocului comunitar, Polonia se situa în 2006 la 51% din media UE, în timp ce Letonia avea un nivel de 53%, Lituania – 55%, Croaţia (intrată mai târziu în UE, în 2013) – 58%, Ungaria – 61%, Slovacia – 63%, Estonia – 64%, Republica Cehă – 79% şi Slovenia – 86%.

După zece ani, România a recuperat cel mai mult din decalajul faţă de statele bogate, avansând cu exact 20 de puncte procentuale faţă de media UE, până la 59% în 2016, arată calculele News.ro, pe baza seriilor Eurostat.

Celelalte state din estul UE, care s-au îndepărtat semnificativ de vestul bogat în perioada comunistă din punct de vedere economic, au recuperat în măsuri diferite decalajul faţă de media UE.

Cea mai slabă performanţă a fost înregistrată de către cele două state ex-iugoslave membre ale UE.

Slovenia s-a îndepărtat de media UE, coborând de la 86% în 2006 la 83% în 2016, în timp ce Croaţia a urcat într-un deceniu cu un singur procent, la 59% din media UE, fiind egalată în premieră de România.

Ținând cont de diferenţele de creştere economică aşteptate în acest an, România ar putea depăşi Croaţia din 2017 după indicatorul cheie al dezvoltării şi părăsi oficial poziţia de a doua cea mai săracă ţară din UE.

Deocamdată, în 2016, România a depăşit Croaţia şi a egalat Ungaria la un alt indicator-cheie ce măsoară bunăstarea populaţiei: consumul individual efectiv (Actual Individual Consumption – AIC) pe locuitor.

După acest indicator, România a ajuns în 2016 la 63% din media UE, peste Bulgaria (53%) şi Croaţia (59%) şi la egalitate cu Ungaria.

În afară de România, apropieri importante faţă de statele bogate din Occident s-au mai înregistrat în Lituania, care a recuperat, la indicatorul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, tot 20 de procente faţă de media UE, de la 55% în 2006 la 75% în 2016, în timp ce Polonia a atins un nivel de 69% (+18 puncte procentuale).

De asemenea, Slovacia a atins anul trecut un nivel de 77% din media UE (+14 puncte procentuale faţă de 2006), Letonia – 65% (+ 10 puncte procentuale), Republica Cehă – 88% (+9 puncte procentuale), iar Ungaria – 67% (+6 puncte procentuale).

Bulgaria, care în 2006 era aproape la egalitate cu România, a ajuns în 2016 la doar 48% din media UE, recuperând doar 10 puncte procentuale în ultimul deceniu.

Statele din zonă care au rămas în afara UE au bătut pasul pe loc în ultimul deceniu şi au ajuns mult în urma României, relevă datele Eurostat.

Serbia, care în 2006 era aproape de România, situând-se la 32% din media blocului comunitar, a ajuns în 2016 la 36%, în timp ce Muntenegru a ajuns anul trecut la un nivel de 42% (+8 puncte procentuale faţă de 2006), Macedonia – 38% (+9 puncte procentuale), Albania – 30% (+7 puncte procentuale), Bosnia şi Herţegovina – 31% (+5 puncte procentuale).

Turcia a recuperat 16 procente faţă de media UE în ultimii zece ani, de la 46% în 2006 până la 62% anul trecut.

Economia românească a crescut cu 4,8% anul trecut, iar pentru acest an Guvernul mizează pe un avans de 5,2%.

Calculat în moneda europeană, PIB-ul României a ajuns anul trecut la 169,6 miliarde euro, sub nivelul din Cehia (174,4 miliarde euro), Grecia (175,9 miliarde euro) şi Portugalia (184,9 miliarde euro), state care au între 10 şi 11 milioane de locuitori, potrivit datelor publicate de Eurostat.

România este cotată de Eurostat, pentru 2016, cu o populaţie de 19,76 milioane de locuitori, în scădere de la 20,88 milioane în 2007.

ECONOMIE

MF propune noi reglementări privind înregistrarea în contabilitate a unor impozite

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin cu privire la înregistrarea în contabilitate a unor impozite, document care stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal.

MF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit art. 44 din Legea contabilității nr. 82/1991, Ministerul Finanțelor elaborează și actualizează permanent reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost completată cu prevederi care reglementează impozitul minim și impozitul suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Planul de conturi, precum și funcțiunea conturilor contabile, constituie componente ale reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici, respectiv Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, și Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin OMFP nr. 2.844/2016.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 2.844/2016, reglementările contabile aprobate prin ordinul menționat se aplică împreună cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și cu alte prevederi legale aplicabile, în scopul asigurării unui grad ridicat de transparență și comparabilitate a situațiilor financiare anuale.

Prin noul proiect de Ordin se stabilește modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a impozitului minim și a impozitului suplimentar datorat de persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, reglementate de prevederile Codului fiscal. Prevederile respective stau la baza dezvoltărilor planului de conturi aplicabil, respectiv a modalității de contabilizare de către operatorii economici a impozitelor menționate.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune extinderea listei bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea anexei la Ordinul nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, la data de 3 mai 2022 a fost aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 430, OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor cu nr. 13211/2022 primită de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și nr. 26602/2023 primită de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,  la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile cod NC de la 0201 la 0210, Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice cod NC 0302, 0304 și 0306 precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409.

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse:  Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun cod NC 2401; ▪ Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun cod NC 2403; ▪ Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; Materiale bituminoase; Ceară minerală cod NC: 2710 19 662710 19 992710 19 812710 19 832710 19 87 și 2707 99 99▪ Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos cod NC: 3403 19 10 și 3403 19 80▪ Produse diverse ale industriei chimice  cod NC 3814 00 90.

De asemenea, se propune extinderea bunurilor cu risc fiscal ridicat și pentru capitolul NC 6309 ”Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe”.

Pentru a acorda mediului de afaceri timpul necesar pentru conformare la noile cerințe, prin proiect se propune ca termen de intrare în vigoare a prevederilor actului normativ data de 1 iulie 2024.

Continuare

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională, relatează Agerpres.

Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va crește la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creștere medie anuală de 6% și de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creștere medie anuală a inflației de 5,8% în 2024.

De asemenea, FMI se așteaptă la menținerea deficitului de cont curent al României la 7,1% din PIB în 2024, similar cu nivelul previzionat în octombrie și cu cel din 2023. Pentru 2025, instituția financiară internațională previzionează o reducere ușoară, la 6,8% din PIB, a deficitului de cont curent.

În privința ratei șomajului, FMI estimează un nivel de 5,6% în 2024, similar cu cel din 2023, și la 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), ce se desfășoară în perioada 15 – 20 aprilie, la Washington.

Continuare

Trending