Rețele sociale

ECONOMIE

Biroul European pentru Mediu cere să nu se amâne taxa pe depozitarea deşeurilor

Radio CECCAR FM

Biroul European pentru Mediu (EEB), cea mai extinsă reţea la nivel continental a asociaţiilor de mediu din statele membre şi candidate din Uniunea Europeană, cere ministrului Mediului, Gratiela Gavrilescu, printr-o scrisoare, să nu proroge taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an.

„Suntem de acord că punerea ei în aplicare în lipsa unor reglementări şi proceduri riguroase nu este o soluţie. Pe de altă parte, suntem de părere că prorogarea ei pentru un an – sau poate chiar doi – va fi un dezastru, atât pentru programele de reciclare şi refolosire, care sunt finanţate din surse private, dar şi pentru eforturile României de a atinge ţintele de reciclare pentru 2020. Ca atare, cerem Ministerului Mediului din România să menţină taxa de depozitare la groapă şi să îmbunătăţească de urgenţă cadrul legislativ pentru implementarea, colectarea şi folosirea corespunzătoare a ei şi a fondurilor rezultate din această taxă”, se arată într-o scrisoare semnată de Biroul European pentru Mediu.

Conform unui sondaj efectuat în luna mai 2017 de EEB, România este unul din cei mai înfocați suporteri ai introducerii unei legislații mai dure în domeniul managementului deşeurilor.

Ordonanţa de Urgenţă 31/2013 a introdus o taxă de depozitare la groapă ce urma să crească progresiv de la 50 lei/ tonă (10 euro) din 2014, 80 lei/ tonă ( 17 euro în 2015 şi 120 lei / tonă adică 26 de euro în 2016.

Printr-o altă Ordonanţa de Urgenţă, din 2016, Guvernul a stabilit taxa de depozitare la groapă de 80 de lei pe tonă din 2017 şi, respectiv, 120 de lei pe tonă din 2018.

Reprezentanţii EEB susţin că, în acest moment, România se confruntă cu o situaţie gravă: sunt aşteptate 10 proceduri de infringement, majoritatea în domeniul deşeurilor.

“Numai 80% din populaţie are acces la servicii de colectare a deşeurilor. Anual, aproximativ 800.000 de tone de deşeuri sunt aruncate ilegal. Rata de reciclare este de doar 5%- cea mai mică în Europa, iar managementul deşeurilor înseamnă aproape în exclusivitate depunerea la groapă fără nicio tratare prealabilă”, se mai arată în scrisoarea citată de News.ro.

În vederea conformării la obiectivele Uniunii Europene şi atingerea ţintelor agreate, este nevoie de eforturi susţinute, consideră specialiştii EEB.

„România trebuie să se folosească de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a face progrese. Unul din aceste mijloace este, fără îndoială, taxa de depozitare la groapă. Avantajul acestui instrument financiar este că şi-a dovedit eficacitatea în toate ţările care l-au implementat, împreună cu alte măsuri, spre îndeplinirea unui singur obiectiv: atingerea ţintelor de reciclare şi reducerea cantităţii de deşeuri dusă la groapă”, se mai arată în documentul citat.

Anterior, Coaliţia pentru Economia Circulară în România, o iniţiativa privată şi apolitică a unor experţi de mediu, a cerut Guvernului, într-o scrisoare transmisă marţi, să nu amâne taxa pe depozitarea deşeurilor de 80 de lei pe tonă, intrată în vigoare de la începutul acestui an şi care a nemulţumit multe autorităţi locale, deoarece o astfel de măsură ar duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie, în condiţiile în care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Scrisoarea a fost transmisă Guvernului,Parlamentului şi mai multor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.

„Coaliţia pentru Economia Circulara în România solicita Guvernului României să nu renunţe şi să nu amâne nivelul taxei în vederea eliminării finale prin depozitare, măsură ce are ca efect direct falimentarea tuturor programelor în domeniul recuperării şi reciclării materialelor refolosibile în România, creste viteza umplerii depozitelor de deşeuri, distruge zeci de hectare de teren şi afectează pânza freatică şi – în cele din urmă – duce la îngroparea ţării sub un munte de gunoaie”, arată scrisoarea.

Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de trei ani, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor.

Penalizarea depozitării este unul dintre instrumentele utilizate în toate ţările membre ale UE pentru devierea deşeurilor municipale de la depozitare.

Potrivit Coaliţiei, introducerea acestei măsuri penalizatoare şi creşterea graduală a valorii acesteia a dus, „în toate statele membre ale UE, fără excepţie”, la creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie şi a generat noi locuri de muncă.

Estimările actuale indică faptul că, în România, punerea în aplicare integrală a legislaţiei existente în materie de deşeuri ar putea genera peste 29.000 de locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului deşeurilor cu peste 3 miliarde euro.

„Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34 200 de noi locuri de muncă şi ar spori cifra de afaceri anuală cu peste 3,6 miliarde euro”, arată scrisoarea.

România foloseşte în prezent, ca şi în ultimele decenii, metoda de depozitare a tuturor deşeurilor colectate, care afectează grav calitatea mediului, spun specialiştii.

Posibila amânare a taxei până anul viitor, luată în calcul de Guvern, vine la presiunea unor autorităţi locale care nu şi-au îndeplinit sarcinile legale.

De asemenea, parlamentarii au reluat discuţiile privind “relaxarea” legislaţiei privind gestionarea deşeurilor şi a ambalajelor, deşi Legislativul respinsese astfel de măsuri în februarie 2017.

Discuţiile au loc în condiţiile în care Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României, cu costuri de sute de mii de euro pe zi, din cauza neaplicării legislaţiei de mediu.

„Autorităţile publice locale trebuie să-şi îndeplinească menirea pentru care sunt alese şi să implementeze consecvent toate măsurile de protecţie a mediului: de la colectarea selectivă a deşeurilor municipale până la amendarea drastică a tuturor acelora care aruncă deşeurile pe unde apucă sau nu îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu”, arată autorii scrisorii.

Totuşi, majoritatea unităţilor administrativ teritoriale s-au conformat deja legislaţiei în vigoare privind taxa la depozitare, iar societăţile de salubritate care prestează în baza unor contracte cu autorităţile locale au plătit sumele legale către societăţile care administrează depozitele de deşeuri.

ECONOMIE

ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie 2024, care include principalele formulare care trebuie depuse de contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.

Calendarul poate fi accesat AICI.

Continuare

ECONOMIE

ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2024

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe portalul instituției, lista seminarelor web care se vor desfășura în luna decembrie 2024.

Temele principale abordează subiecte diverse și de interes pentru contribuabili:

 Impozitarea veniturilor din activități agricole și declararea lor în declarația unică (formular 212) (6 decembrie, ora 10.00);

 Servicii oferite contribuabililor de către ANAF (11 decembrie, ora 10.00);

 Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din dividende obținute de persoanele fizice (12 decembrie, ora 12.00);

 Eliberarea certificatelor privind taxa pe valoarea adăugată, în cazul achizițiilor intracomunitare de mijloace de transport (13 decembrie, ora 9.30);

 Servicii electronice oferite de ANAF (17 decembrie, ora 10.00);

 Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură (18 decembrie, ora 12.00);

▪ Stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice și a persoanelor juridice, precum și atestarea veniturilor obținute de acestea (19 decembrie, ora 12.00);

▪ Regimul fiscal al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (20 decembrie, ora 11.00).

„Durata seminarelor este de două ore. Înscrierile se pot efectua până la data și ora începerii seminarelor, în limita locurilor disponibile. La un seminar pot participa simultan maximum 500 de persoane”, precizează ANAF.

Continuare

ECONOMIE

BNR lansează în circuitul numismatic o bancnotă aniversară cu tema „185 de ani de la nașterea regelui Carol I”

Radio CECCAR FM

Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând de duminică, 1 decembrie, o bancnotă aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, imprimată pe suport de polimer, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I. Conform unui comunicat al BNR, citat de Agerpres, bancnota are dimensiuni de 147 x 82 mm, culoare predominantă albastru, este imprimată în tehnică mixtă, plană și relief, pe suport de polimer și are o fereastră transparentă complexă.

Pe aversul bancnotei se regăsesc, în partea dreaptă, în prim-plan, portretul și semnătura regelui Carol I, dedesubt, numele acestuia și anii de viață, respectiv „REGELE CAROL I 1839-1914”.

În zona centrală, se află o reprezentare a reversului însemnului Ordinul „Steaua României” și o scenă de luptă din timpul Războiului de Independență.

Tot pe avers mai sunt imprimate stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALA A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR. Valoarea nominală este înscrisă de patru ori, după cum urmează: în stânga jos pe orizontală, în cifre „100”; în partea centrală, jos, pe orizontală, în litere, „LEI UNA SUTÄ”; în dreapta jos pe verticală, în litere „UNA SUTÄ LEI” și în dreapta sus pe verticală, în cifre „100”.

Semnăturile guvernatorului și casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere. Data punerii în circulație, respectiv „1 decembrie 2024”, este imprimată pe verticală, în dreapta bancnotei. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.

Pe reversul bancnotei compoziția grafică include o reprezentare a statuii de la Peleș a regelui Carol I și, în centru, o imagine a Castelului Peleș. Dedesubt este imprimat pe orizontală, pe două rânduri, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”. În plan secund, în zona centrală, este reprezentat podul Carol I, de la Cernavodă.

Sus, pe orizontală, se află denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și sigla BNR, care este poziționată în dreapta sus și stânga jos. Valoarea nominală este imprimată astfel: în cifre, „100” pe verticală în stânga sus, pe orizontală deasupra Castelului Peleș și în dreapta jos și în litere „UNA SUTÄ LEI” pe orizontală în stânga jos. Pe fondul bancnotei sunt imprimate, în culori atenuate, motive geometrice stilizate.

Seria și numărul bancnotei tipărite cu litere și cifre în două culori, negru și roșu, sunt imprimate astfel: în centru sus, pe orizontală cu cerneală roșie, cu caractere de înălțime crescătoare și în stânga pe verticală, cu cerneală neagră și caractere de aceeași înălțime.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include elemente de siguranță în substratul de polimer, respectiv: fereastra transparentă complexă, pe verticală (care conține în zona centrală, portretul regelui Carol I, reprezentat în tehnică multiton și textul „ROMANIA”, încadrate într-o reprezentare stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”), în partea superioară, coroana României reprezentată în tehnică multiton, care la examinarea în lumină ultravioletă prezintă fluorescență în două culori, argintiu și roșu, în interiorul ferestrei transparente, în zona superioară și în zona inferioară a acesteia; elemente grafice realizate cu cerneală optic variabilă (albastru-verde), care își schimbă culoarea în funcție de unghiul sub care sunt privite, textul „ROMANIA” în negativ, care poate fi citit din patru direcții diferite, încadrează fereastra transparentă atât în partea superioară a acesteia cât și în cea inferioară, elemente realizate cu cerneală metalizată aurie, poziționate în zona centrală a ferestrei transparente complexe și în jurul acesteia, atât pe avers cât și pe revers, făcând parte din reprezentarea stilizată a însemnului Ordinul „Coroana României”; două elemente tip filigran, respectiv însemnul Ordinul „Steaua României” și sigla BNR, vizibile atunci când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; fir de siguranță magnetic, care include în negativ microtextul „CAROL I” ce poate fi citit din patru direcții diferite; elemente grafice de dimensiuni diferite care conțin în negativ valoarea bancnotei, poziționate pe reversul acesteia și realizate cu cerneală iridiscentă verde.

De asemenea, bancnota mai include elemente de siguranță adăugate la imprimare pe avers, și anume: imprimare în relief detectabilă prin palpare, respectiv portretul, semnătura, numele și anii de viață ai regelui Carol I, însemnul Ordinul „Steaua României”, stema României, denumirea băncii centrale „BANCA NAȚIONALÄ A ROMANIEI” și medalionul cu sigla BNR, valoarea nominală în cifre și litere, elementul embosat „100” și textul „LEI UNA SUTÄ”, tipărit cu cerneală optic variabilă, care își schimbă culoarea din auriu în verde când bancnota este privită sub diverse unghiuri de înclinare; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; microperforații laser cu valoarea nominală „100” amplasate în zona centrală, pe direcție verticală, vizibile pe ambele fețe ale bancnotei; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.

Elemente de siguranță sunt adăugate și la imprimare pe revers, respectiv: imprimare în relief detectabilă prin palpare – Castelul Peleș, statuia regelui Carol I, denumirea „BANCA NAȚIONALÄ‚ A ROMANIEI” și sigla băncii centrale BNR, valoarea nominală în cifre „100”, în stânga sus pe orizontală, în dreapta jos și în litere, pe orizontală, în stânga jos, și textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”; elementul de suprapunere avers-revers: o stilizare a însemnului Ordinul „Coroana României”; suprapunerea se realizează când bancnota este luminată din partea opusă privitorului; imagine latentă cu inscripția „BNR”, aflată la baza imaginii Castelului Peleș; liniatură antiscaner și anticopiere, pe zonele libere din stânga și din dreapta; design securizat cu imprimare plană în iris, în zona centrală.

Potrivit BNR, pe lângă elementele de siguranță destinate publicului, bancnota de 100 lei prezintă, suplimentar, elemente de siguranță adăugate prin imprimare, atât pe aversul cât și pe reversul bancnotei și detectabile cu aparatură specială, respectiv microtext imprimat plan pe avers – inscripția „100 LEI”, în spatele portretului regelui, microtext în relief pe avers – inscripția „BANCA NATIONALA A ROMANIEI”, deasupra textului cu denumirea băncii centrale de emisiune, și „BNR”, în interiorul cifrelor reprezentând valoarea nominală, în stânga jos, microtext în relief pe revers – inscripția „BNR”, în dreptunghiul din partea stângă și în cifrele reprezentând valoarea nominală, din partea dreaptă, imagine gen timbru cu valoarea nominală a bancnotei, pe revers, în cifre, în stânga, pe orizontală „100”, cu luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, seria și numărul orizontal, pe revers, în centru sus, în culoare roșie, cu luminiscență oranj în lumină ultravioletă, seria și numărul vertical, pe revers, în stânga, de culoare neagră, care prezintă luminiscență galben-verzuie în lumină ultravioletă, precum și proprietăți magnetice.

Bancnota aniversară pentru colecționare, cu valoare nominală de 100 lei, cu tema 185 de ani de la nașterea regelui Carol I, este inclusă într-un pliant de prezentare al cărui text este redactat în limbile română, engleză și franceză.

Tirajul maxim pentru această emisiune numismatică este de 30.000 de bancnote. Prețul de vânzare al bancnotei aniversare este de 150 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare. Bancnotele au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a bancnotei aniversare pentru colecționare se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale BNR.

Continuare
ECONOMIEacum 21 de ore

ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie

ECONOMIEacum 21 de ore

ANAF a publicat lista seminarelor web din luna decembrie 2024

ECONOMIEacum 21 de ore

BNR lansează în circuitul numismatic o bancnotă aniversară cu tema „185 de ani de la nașterea regelui Carol I”

PROFESIA CONTABILĂacum 21 de ore

CECCAR Giurgiu și CJAS: Seminar dedicat prezentării noutăților legislative în domeniul asigurărilor de sănătate

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

CECCAR Mehedinți și AJOFM: Întâlnire de lucru pentru prezentarea Platformei Unice de Livrare a Serviciilor (PULS)

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 21.11.2024

ECONOMIEacum 2 zile

MF: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele zece luni din acest an

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Satu Mare: Clarificări privind Legea sistemul public de pensii. Membrii filialei, în dialog cu directorul Casei Județene de Pensii

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Caraș-Severin, la evenimentul Conexiuni care contează: Networking și oportunități pentru IMM-uri

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Dâmbovița, la Gala Topul Firmelor – Excelența în afaceri, recunoscută la nivel județean

PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile

Dialog interprofesional, la CECCAR Hunedoara: profesioniști contabili și avocați au dezbătut subiecte fiscale și juridice de actualitate

ECONOMIEacum 3 zile

Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024

Trending